Primăriile localităților în care administrația nu se poate susţine din taxele şi impozitele pe care le încasează trebuie să reducă schema de personal. Măsura este prinsă în al doilea pachet pe care Guvernul Ilie Bolojan îl va adopta și care urmărește scăderea deficitului bugetar. Acest pachet este elaborat de un grup coordonat de ministrul Cseke Attila.
De altfel, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat deja că lucrează la o nouă reformă administrativă, care implică mai multă descentralizare și administrații locale sustenabile. „Pentru a asigura sustenabilitatea financiară a administrațiilor publice locale, vor fi introduse noi prevederi legale pentru o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor locale. Este corect ca nu doar unii cetățenii să-și achite taxele și impozitele locale. Trebuie să fim responsabili în egală măsură și să ne achităm datoriile. Putem citi în presă despre administrații locale, primării, care nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare sau salariile din veniturile proprii. Trebuie să înțelegem de ce se întâmplă acest fenomen și să modificăm legislația astfel încât autoritățile locale să poată colecta, în mod echitabil, taxele și impozitele locale”, a transmis Cseke Attila.
Nu mai poți să-ți cumperi mașină dacă ai datorii la stat
Ministrul Dezvoltării a amintit că, potrivit reglementărilor în vigoare, o persoană care dorește să vândă un autoturism trebuie mai întâi să își achite toate datoriile fiscale. Același principiu va fi aplicat și celor care vor să cumpere un vehicul, dar au restanțe la impozitele pe terenuri, locuințe sau amenzi de parcare neplătite. De asemenea, un permis de conducere suspendat din cauza unei contravenții comise în trafic va putea fi redobândit doar după achitarea integrală a amenzii.
În ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de construire, administrațiile locale vor putea emite aceste documente doar dacă solicitantul nu are datorii către bugetul local, iar instituțiile statului sau administrațiile publice vor putea reține, din ajutoarele sociale, datorii precum impozitul pe imobile sau alte impozite locale. Excepție de la această prevedere vor fi mamele care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului și persoanele cu dizabilități, care primesc indemnizații de handicap.
De asemenea, se va propune simplificarea mecanismelor de transfer al unor atribuții și al unor imobile, aflate în proprietatea statului, în administrarea autorităților locale. Ministrul Dezvoltării a amintit că, de fiecare dată când a fost inițiată și implementată o măsură de descentralizare, a fost demonstrat că o clădire neglijată poate fi reabilitată și utilizată mai repede atunci când decizia și responsabilitatea aparțin comunității locale. „Comunitățile locale sunt interesate să întrețină și să valorifice aceste imobile. Nimeni nu va fugi nicăieri cu terenurile sau clădirile transferate către autoritățile locale, trebuie să renunțăm la aceste temeri. Acum este nevoie de măsuri eficiente pentru modernizarea administrației publice locale”, a conchis Cseke Attila.
Soluții pentru a crește sustenabilitatea administrațiilor locale
În pachetul la care lucrează Executivul urmează să fie incluse soluții care să permită administrațiilor locale să devină mult mai eficiente, în contextul în care, în prezent, multe primării sunt subvenționate de la bugetul de stat. „O bună parte din administraţie este subvenţionată (…) este nevoie să venim cu reglementări legate de salarizare, cu evaluarea personalului – periodică. Dacă îţi faci datoria şi eşti performant să poţi rămâne în continuare”, a nuanțat premierul Ilie Bolojan.
Șeful de la Palatul Victoria le-a transmis primarilor că se urmărește ca banii care pleacă ca sprijin financiar de la Guvern să fie proporţional cu gradul de încasare a taxelor şi impozitelor.
„Nu poți să nu-ți faci treaba la nivel local și să aștepți ca Guvernul României să-ți aloce toți banii și să-ți acopere lipsa de performanță, pentru ă nu dorești să-ți deranjezi electoratul sau pentru că ai un prieten care a construit P plus 2 în centrul comunei și nu-i vezi de peste drum de primăria casa construită fără autorizație de construire. Nu va mai putea funcționa acest sistem. (…) Se vor stabili noi norme pentru personalul din primării care să ţină cont de populaţia reală şi de actualele realităţi. Vor fi probabil primării la care personalul, iertaţi-mă, fiind umflat, vor trebui să-şi reducă personalul. Vor fi alte autorităţi, primării, consilii, judeţene, care au un personal calculat corect, care vor avea spaţii să-şi angajeze personal, dacă va fi cazul”, a nuanțat șeful Executivului.
Datele concrete vor rezulta dintr-o analiză obiectivă, menționând că „va exista o flexibilitate din partea primăriilor să-şi gestioneze aceste aspecte de personal atât prin partea de grilă de salarizare maximală, dacă primeşti bani de la stat, dar şi prin partea organigramă”. „Dar, în mod cert, în multe locuri, va fi o reducere de personal pentru că o parte din structurile administraţiei locale, ca şi cele centrale de altfel, au personal excedentar. Nu trebuie să fugim de această chestiune”, a punctat Ilie Bolojan.
În acest context, șeful Executivului a amintit că există un proiect de lege în Parlament care prevede o evaluare periodică a funcționarilor publici. „Există un proiect de lege în Parlament și vom vedea cum îl vom putea face operațional, în așa fel încât să existe o evaluare periodică și, dacă îți faci datoria și ești performant, să poți rămâne în continuare, dacă, mai ales în structurile mari, e nevoie de oameni eficienți”, a mai spus Bolojan.
În același timp, șeful Executivului a precizat că oamenii cu datorii la stat nu vor mai beneficia de sprijin până când nu-și achită restanțele. „Este nevoie să creștem capacitatea administrativă. Ce înseamnă asta? Trebuie să își poată încasa impozitele. Ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până când nu îți plătești datoriile. Deci, nu poți să primești bani de la stat până datoriile pe care le ai nu ți le-ai achitat, legate de disciplina în construcții, de exemplu”, a subliniat premierul.
Reforma administrativă va urmări și o descentralizare. „S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere de a descentraliza autorizarea acestora”, a explicat premierul, precizând că fiecare primărie va avea posibilitatea să decidă unde şi câte astfel de facilităţi va autoriza. „Comunităţile locale vor decide – au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie să fie 1 sau 100 (…) Sunt invadate toate oraşele nostre de aceste puncte de lucru”, a adăugat premierul.
De asemenea, trebuie transferate către administrațiile locale o serie de active care în prezent zac în paragină. „Avem o grămadă de active în paragină care sunt în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-și piardă posturile, nu au susținut această descentralizare. Și gândiți-vă că am putea avea amenajări în aproape toate orașele pe care primăriile doresc să le facă, dar, dacă nu au un teren părăginit în proprietate, n-au cum să aducă un plus acolo. Și trebuie să încheiem acest proces pe care îl tot anunțăm de foarte mult timp”, a indicat oficialul guvernamental.
Totodată, Ilie Bolojan nu exclude ca subiectul reducerii numărului de unităţi administrative să fie discutat în perioada următoare, dar punerea în aplicare a unei astfel de reforme nu s-ar putea face până în 2028. „În ceea ce priveşte componenta de reducere a numărului de unităţi administrative prin comasări, fuziuni şi aşa mai departe, aceasta ar putea să fie un subiect care să fie discutat la modul serios după ce acest prim pachet este pus în practică. Şi oricum, după practica pe care am văzut-o în aproape toate ţările, în general, fuziunile de localităţi s-au făcut la final de mandat pentru mandatul următor. Deci, chiar dacă s-ar discuta aceste lucruri în această perioadă, aplicarea lor, foarte probabil, nu s-ar putea face decât în 2028”, a apreciat premierul.
Mai mult, el a atras atenția că în prezent România are localități care au doar 1.900 de locuitori, iar salarizarea personalului din primărie este la nivelul celei dintr-un oraș mare. De asemenea, există municipii care au o populație de doar 11.000 de persoane, când pentru a avea un astfel de statul un oraș ar trebui să aibă peste 50.000 de locuitori. „În 2.500, aproximativ, de localități, din cele 3.300, rotunjesc cifrele, din România, dacă Guvernul sau un Consiliu județean nu alocă finanțări, ei nu-și pot plăti salariile”, a evidențiat Ilie Bolojan.
