În nordul îndepărtat al regiunii australiene Queensland, au fost găsite fragmente ceramice despre care se crede că reprezintă prima dovadă a producției de ceramică de către oamenii Primelor Națiuni din Australia, arată revista COSMOS.
Într-o lucrare publicată în Quaternary Science Reviews, arheologii raportează despre „cea mai veche ceramică datată în siguranță descoperită în Australia”, situată la Jiigurru (Grupul Insulei Lizard) -Marea Barieră de Corali din nord-estul Australiei.
Au fost descoperite mici „cioburi” – denumire dată fragmentelor de material ceramic găsite pe un sit arheologic.
Arheologii spun că descoperirea aceasta semnificativă constituie o provocare și un test pentru teoria potrivit căreia comunitățile aborigene australiene nu erau capabile de fabricarea ceramicii în perioada de dinaintea venirii europenilor pe acest continent: „…sugerând în schimb o istorie bogată de schimburi culturale pe distanțe lungi și inovații tehnologice cu mult înainte de sosirea britanicilor”.
Ceramica a fost găsită într-un sit arheologic din Jiigurru. Lucrările au fost realizate sub coordonarea Centrului de Excelență pentru Biodiversitate și Patrimoniu Australian (CABAH) în parteneriat cu comunitățile aborigene Dingaal și Ngurrumungu.
La mai puțin de un metru adâncime, echipa a găsit zeci de cioburi de ceramică care datează între 2000 și 3000 de ani în urmă – cea mai veche ceramică descoperită vreodată în Australia.
Situl oferă dovezi ale locuirii umane de aproximativ 6.000 de ani în urmă, dezvăluind faptul că Jiigurru este, până acum, cea mai veche insulă din largul Marii Bariere de Corali cunoscută ca fiind ocupată de oameni.
Conducătorul echipei de arheologi ai CABAH, profesorul Sean Ulm de la Universitatea James Cook, a declarat pentru Cosmos că ceramica „a fost produsă local folosind argile și resurse pentru arderea acestora provenite din Jiigurru. Având în vedere dimensiunea mică a pieselor de ceramic descoperite, este dificil în acest moment de spus mult mai multe. În lucrare am ajuns la concluzia că realizarea pieselor ar fi putut fi rezultatul producțieide unelte specifice: palete și nicovale sau bobine.”
Explorarea așezărilor Primelor Națiuni
Cercetătorii susțin că descoperirea dezvăluie faptul că că populațiile aborigene din Queenslandul de Nord au avut legături cu comunitățile de producție de ceramică din Noua Guinee.
„Este puțin probabil ca oamenii să fi învățat complet independent cum să producă ceramică .Analiza geologică a ceramicii arată că a fost făcută din materiale locale și nu cumpărată din altă parte, fragmentele de vase au și pereți subțiri, ceea ce necesită abilități considerabile pentru aceste vase realizate prin ardere la temperaturi mai reduse . În concluzie, cunoștințele de fabricare a ceramicii au fost transferate între grupuri. Cele mai apropiate comunități de producție de ceramică imediat înainte și suprapuse cu timpul în care este fabricată ceramica Jiigurru, au fost în sudul Papua Noua Guinee. Ceramica Jiigurru apare într-un moment în care există o mișcare semnificativă de oameni și idei în jurul Mării Coralilor. În lucrare am ajuns la concluzia că: „Fie că era Lapita târzie și post-Lapita, fie în mod singular post-Lapita în vârstă, ceramica Jiigurru este, totuși, în mod clar asociată cu influențele culturale Lapita care difuzează pe coasta Queenslandului prin rețele de schimb, are furnizează atât continuitate în tehnologia ceramicii (față de arderea la foc mic), cât și cunoștințe pentru fabricațiia caracteristică din materiale locale”., menționează Ulm.
Cu excepția ceramicii mai recente din strâmtoarea Torres, nu există alte exemple de ceramică antică indigenă din Australia.
„Această ceramică produsă la foc mic nu rezistă foarte mult timp, cu toate acestea, este adesea bine conservată în siturile arheologice – cum ar fi acest pat de scoici excavat. Sugerăm că motivul fundamental pentru care nu există prea multe dovezi este că nu am căutat-o și nu am găsit-o… încă!”, arată Ulm.
Profesorul Ian McNiven de la Universitatea Monash, și el investigator șef al CABAH a spus că dovezile indică conexiuni profunde de-a lungul Mării Coralilor, facilitate de tehnologia avansată de călătorie cu canoe și abilitățile de navigație în larg, contrazicând noțiunea învechită de izolare indigenă.
„Aceste descoperiri nu numai că deschid un nou capitol în arheologia australiană, melaneziană și din Pacific, dar provoacă și stereotipurile colonialiste, subliniind complexitatea și inovația comunităților aborigene.Descoperirea adaugă un nou strat înțelegerii noastre despre rolul Jiigurru și al australienilor indigeni în rețeaua mai largă de schimburi maritime și interacțiune culturală de-a lungul Mării Coralilor.”, explică McNiven.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Cosmos/ Quaternary Science Reviews
