Abuzul de antibiotice aduce rasa umană în situația de a se confrunta tot mai des cu rezistența antimicrobiană. În ciuda avertismentelor lansate în mod constant de experții în sănătate, oamenii continuă să consume medicamente „după ureche”.
Directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, Adrian Marinescu, atrage atenția că, potrivit statisticilor, aproximativ 90% dintre reţetele de antibiotice se scriu în afara spitalului.
„Cred că este important să plecăm de la nişte cifre care ne arată o realitate în Europa. În momentul în care vorbim de secţiile de Terapie intensivă, este clar că vorbim despre un procent cam de 10% pentru aceste infecţii asociate actului medical. În România este o subevaluare şi sperăm ca acest lucru să se schimbe în curând. (…) Practic, în Europa aceste infecţii sunt luate ca atare. Sigur, există programe care să le combată, dar nu înseamnă că se face o legătură de cauzalitate şi nu există o vină din partea personalului medical. Este adevărat, fiecare caz în parte poate fi discutat, dar sunt situaţii rare. Dacă vorbim de rezistenţă la antibiotice, ea nu numai că nu se referă la specialitatea de boli infecţioase, dar nu se referă doar la spital. Statisticile ne spun că 90% dintre reţetele de antibiotic se scriu în afara spitalului la nivel de medicină primară, medici care nu sunt în spital”, a explicat specialistul.
În repetate rânduri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atras atenția că rezistența antimicrobiană observată la nivel mondial este la fel de periculoasă ca o pandemie, amenințând să reducă la zero un secol de progrese în medicină.
Rezistenţa antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile şi paraziţii rezistă sub efectul medicamentelor, inclusiv sub cel al antibioticelor, ceea ce face ca infecţiile să fie mai dificil de tratat şi creşte riscul răspândirii bolilor, al formelor grave de infecţie şi deceselor.
Pandemia COVID 19 a dus la o creștere alarmantă a consumului de antibiotice. Medicii sunt uimiți că s-au prescris antibiotice, deşi este vorba despre o infecţie virală.
„Vă aduc aminte că în timpul pandemiei, culmea, vorbim de o infecţie virală şi nu am fi avut nicio legătură cu antibioticele, totuşi s-a prescris foarte mult. Se pune întrebarea cum de acest lucru se întâmplă în continuare deşi nu există protocol, nu există nimic scriptic din punct de vedere ştiinţific care să explice acest lucru. Acestea sunt realităţi, eu cred că se vor schimba, dar trebuie să ne aşteptăm la faptul că va fi un proces de lungă durată. Ce trebuie să îşi dorească România este că pe tot teritoriul ei tot ce înseamnă prescripţie de antibiotice lucrurile să se schimbe. Să se schimbe în abordare, să fie alte indicaţii şi până la urmă să se întâmple în practică”, a punctat medicul Adrian Marinescu.
Oamenii trebuie să înțeleagă că medicamentele antimicrobiene sunt arme esenţiale împotriva bolilor omului, animalelor şi plantelor. Ele cuprind antibioticele, antiviralele, antifungicele şi antiparazitarele.
Experții OMS susțin că o multitudine de factori – printre care se numără folosirea excesivă a medicamentelor de către oameni, precum şi pentru animale şi agricultură, la care se adaugă accesul necorespunzător la apă potabilă, salubritatea şi igiena – au amplificat ameninţarea rezistenţei antimicrobiene în lumea întreagă.
Autor: Sofia Filip
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
