Bolile mintale reprezintă de foarte mult timp o problemă la nivelul Uniunii Europene, costurile generate de aceste afecțiuni ajungând anual la 3 – 4 % din PIB-ul comunitar. Cele mai mari pierderi intervin ca urmare a faptului că persoanele care au o astfel de boală își pierd productivitatea. Pandemia va duce la o creștere a îmbolnăvirilor, stresul emoțional și tulburările de natură socială fiind factori declanșatori.
Experții atrag atenția că tulburările sănătății mintale sunt o cauză principală a pensiilor anticipate și a pensiilor de invaliditate. În plus, continuă să fie prezentă stigmatizarea, discriminarea sau nerespectarea drepturilor fundamentale și a demnității persoanelor cu boli mintale. De aceea este foarte important ca sistemele de sănătate să ia măsuri astfel încât oamenii să fie informați și să știe cum pot preveni bolile mintale sau cum pot acționa în cazul unei astfel de afecțiuni.
Date furnizate de Direcția de Sănătate Publică Hunedoara relevă faptul că în anul 2019, în România, prevalența tulburărilor mintale și de comportament a fost de 2592.3%000 locuitori, în creștere față de anul 2018 când a avut valoarea de 2444.4%000 locuitori.
Mare atenție la copii și adolescenți!
Specialiștii atrag atenția că tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, dar din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic, această tulburare este adesea nerecunoscută și netratată.
„Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenți sunt diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă. Este o afecțiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticați cu depresie”, explică dr.Oana Ghiara, medic șef Departament S.S.P. în cadrul Direcției de Sănătate Publică Hunedoara.
La rândul său, dr. Cecilia Birau, coordonator P.N.V. în cadrul Direcției de Sănătate Publică Hunedoara, amintește faptul că definirea sănătății include mai multe sfere – fizică, mintală, socială și spirituală. „Putem discuta despre sănătatea completă atunci când toate sferele menționate demonstrează o stare de bine. Din punct de vedere psihic, sănătatea poate fi descrisă ca fiind armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate de individ, îmbinarea elastică dintre gând, afect şi comportament. Este acea stare a organismului în care capacitățile sunt optime, referindu-ne aici, pe lângă capacitatea de a munci, de a studia, de a efectua anumite activităţi, şi la capacitatea de a înţelege emoţiile, de a ne stăpâni, de a rezolva/a face faţă problemelor cotidiene sau celor stresante, fără a recurge la modalităţi distructive de adaptare la ele (cum sunt alcoolul, drogurile etc.). Presupune capacitatea de a munci productiv, de a iubi, de a ne preocupa de ceilalţi, presupune o viaţă cu sens, trăită armonios. Nu există sănătate fără sănătate mintală!”, punctează specialistul.
Înțelegerea sănătății mintale, atât pentru pacienți în mod individual, cât și pentru familie, precum și pentru societate, depinde și de existența unui diagnostic precis și coerent. Identificarea și promovarea celor mai bune practici de diagnostic precoce al bolii mintale este necesară în vederea optimizării utilizării intervențiilor, care sunt cel mai eficiente în stadiile timpurii. Prin diagnosticări și intervenții precoce s-ar putea întârzia progresul bolii către stadii avansate, obținându-se astfel o amânare a instituționalizării și o reducere a costurilor ridicate generate de îngrijirea terminală.
„Solidari în domeniul sănătății mintale! Nu există sănătate fără sănătate mintală”
Este vital ca populația să fie informată privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor mintale. Iar un rol major îl joacă autoritățile din domeniul medical care trebuie să organizeze campanii de informare.
„Solidari în domeniul sănătății mintale! Nu există sănătate fără sănătate mintală” este una dintre aceste campanii și urmărește conştientizarea şi promovarea unei mai bune înțelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor, dar și creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu tulburări mintale; aplicarea testelor de screening în cabinetele medicilor de familie.
Campania dedicată informării și conștientizării sănătății mintale este coordonată de Ministerul Sănătății prin Institutul National de Sănătate Publică şi este implementată local de Direcțiile de Sănătate Publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.
În orice focar de boală infecțioasă, reacțiile psihologice ale populației joacă un rol esențial în modelarea atât a răspândirii bolii, cât și în apariția stresului emoțional și tulburărilor de natură socială în timpul și după pandemie. În ciuda acestui fapt, în mod obișnuit nu sunt furnizate suficiente resurse pentru a gestiona sau atenua efectele pandemiei asupra sănătății mintale și a stării de bine. Acest lucru ar putea fi de înțeles în faza acută a unei epidemii când sistemele de sănătate au în vedere în primul rând testarea, reducerea transmiterii infecţiei, îngrijirii pacienţilor.
Persoanele cu tulburări mintale preexistente şi consum de substanțe psihotrope vor avea un risc crescut de infecție cu COVID-19, un risc crescut de a avea probleme privind accesul la testare și tratament și un risc crescut al efectelor fizice și psihice negative cauzate de pandemie. De asemenea, apare si o creștere considerabilă a simptomelor de anxietate și depresie în rândul persoanelor fără afecţiuni mintale existente, unele persoane chiar confruntându-se cu tulburare de stres post-traumatic.
IMPORTANT în perioada pandemiei COVID – 19
- Păstrați întotdeauna cel puțin 2 metri între dvs. și ceilalți
- Purtați masca
- Efectuați plimbarea pe jos sau cu bicicleta, joggingul, drumeția pe un singur traseu
- Evitați să vă adunați în grupuri
- Urmați întotdeauna instrucțiunile privind igiena personală
- Dacă prezentați semne si simptome de boala acuta respiratorie luați legătura cu medicul de familie
- Faceți pauze de la vizionare, citire sau ascultare de știri, inclusiv de social media. Audierea despre pandemie în mod repetat poate fi supărătoare.
- Persoanele cu condiții preexistente de boli mintale trebuie să continue tratamentul și să fie conștiente de simptomele noi sau de agravarea acestora.
- Depresia poate afecta persoane de toate vârstele şi categoriile sociale! Informați-vă asupra simptomelor specifice depresiei! Comunicaţi cu persoanele din jurul dumneavoastră în care aveţi încredere! Pentru depresie există tratament eficient! Alăturați-vă organizațiilor de sprijin al persoanelor cu depresie, existente! Solicitaţi ajutor, dacă vă simţiţi tristă, neputincioasă, nefericită în perioada imediat următoare naşterii! Netratată, depresia poate conduce la suicid!
- Drogurile ameninţă sănătatea şi bunăstarea oamenilor. Acestea nu afectează doar consumatorii; drogurile provoacă familiilor şi celor dragi, dificultăţi enorme şi suferinţă. Tulburările cauzate de consumul de droguri subminează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială şi pot ruina oportunităţile copiilor şi tinerilor de educaţie şi angajare. Impactul acestora se resimte în comunităţi, sistemele de justiţie penală şi în întreaga societate.
Boala Alzheimer este o afecțiune ireversibilă și descrie un număr de simptome care afectează memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția, toate acestea interferând cu activităţile zilnice. Această maladie este singura formă de demenţă recunoscută ca fiind cauza pentru handicapul progresiv fizic și psihologic. În prezent, demența reprezintă a cincea principală cauză de deces.
Tulburările din spectrul autismului (TSA) sunt un grup de tulburări complexe de dezvoltare a creierului. Acest termen umbrelă acoperă: tulburarea autistă, tulburarea Asperger și autismul atipic. Aceste tulburări se caracterizează prin dificultăți în interacțiunea și comunicarea socială și printr-o gamă restrânsă de interese și activități, cu caracter repetitiv. TSA încep în copilărie și tind să persiste în adolescență și maturitate. În cele mai multe cazuri, TSA sunt evidente în primii 5 ani de viață. Nivelul de funcționare intelectuală la persoanele cu TSA este extrem de variabil, de la retard mintal sever la niveluri superioare ale coeficientului de inteligență.
