Un studiu care utilizează o nouă metodă analitică sugerează că tendințele în toxicitatea pesticidelor la nivel mondial sunt mult sub obiectivele globale, necesitând acțiuni imediate și coordonate între țări, scrie publicația australiana ConnectSci.
Reprezentanții națiunilor reuniți la cea de-a 15-a Conferință a ONU privind Biodiversitatea (COP15) de la Montreal, Canada, în 2022, s-au angajat să reducă riscurile asociate cu utilizarea pesticidelor cu 50% până în 2030.
Noua cercetare publicată în revista Science este o analiză a datelor privind utilizarea pesticidelor la nivel global, care compară cantitatea de ingrediente active specifice dintr-un pesticid cu toxicitatea sa pentru mediu.
„Acest lucru ne oferă o perspectivă complet nouă asupra riscurilor potențiale pentru mediu și biodiversitate reprezentate de utilizarea pesticidelor”, a spus Ralf Schulz, profesor de științe ale mediului la Universitatea RPTU Kaiserslautern-Landau, Germania.
Totuși, cercetătorii au subliniat necesitatea unor date precise. „Pentru a asigura o monitorizare continuă și cuprinzătoare, este esențial ca toate țările să raporteze periodic date anuale actualizate privind utilizarea pesticidelor agricole, defalcate în funcție de ingredientul activ. Acest lucru ar permite urmărirea în timp real a progresului către obiectivele stabilite la Conferința ONU privind Biodiversitatea.”, a subliniat Jakob Wolfram, Universitatea RPTU Kaiserslautern-Landau.
Studiul a utilizat date privind aplicațiile comerciale care acoperă perioada 2013-2019. Aceasta se suprapune cu perioada de referință (2010-2020) stabilită prin rezoluția ONU privind biodiversitatea.
Este primul set de date cuprinzător de 625 de pesticide care acoperă toxicitatea a 8 grupe de organisme utilizate în procesele de aprobare a pesticidelor. Rezultatele arată o creștere substanțială a toxicității în perioada de analiză. Toate grupele majore de pesticide (erbicide, insecticide și fungicide) au contribuit la creșterea toxicității aplicate, deși doar aproximativ 20 de ingrediente active au fost decisive pentru diferite grupe de animale și plante.
„Această creștere este determinată parțial de cantitățile mai mari de pesticide aplicate – din cauza extinderii terenurilor agricole și a intensificării practicilor agricole – și parțial de toxicitatea tot mai mare a ingredientelor active în sine, în special a insecticidelor”, a arătat Schulz.
Creșterile au fost cele mai accentuate în cazul insectelor terestre, al organismelor din sol și al peștilor. Brazilia, China, SUA și India au fost principalii contribuitori la toxicitate în perioada de studiu.
Deși Nigeria a avut niveluri relativ scăzute de toxicitate aplicată, cercetătorii avertizează că acest lucru s-ar putea schimba chiar și în Africa, pe măsură ce agricultura se extinde.
Singura țară care va îndeplini obiectivul ONU pentru 2030 este Chile, în timp ce China, Japonia și Venezuela au prezentat tendințe descendente.
Oamenii de știință au apreciat că țările trebuie să inverseze tendințele pentru a reduce toxicitatea pesticidelor aplicate la nivelurile observate în urmă cu mai bine de 15 ani.
„Acest lucru poate fi realizat probabil doar prin trecerea la ingrediente active mai puțin toxice și extinderea tranziției de la agricultura convențională la cea organică, ceea ce ar aduce, de asemenea, beneficii mai ample pentru biodiversitatea globală”, a explicat Wolfram.
Fructele, legumele, porumbul, soia, cerealele și orezul au reprezentat aproximativ 80% din toxicitatea totală a pesticidelor aplicate. „Interacțiunea dintre suprafața cultivată și tipurile de culturi cultivate este un factor cheie al toxicității aplicate și, prin urmare, este un alt factor care poate fi ajustat în planificarea agricolă pentru a atinge obiectivul de protejare a biodiversității”, a atras atenția Wolfram.
