Situația existentă în Fâșia Gaza provoacă îngrijorare pe plan internațional, din cauza riscului ca din această zonă să plece posibile epidemii la nivel global. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atras atenția asupra acestui pericol major pentru sănătatea populației, mai ales că cercetătorii au izolat poliovirusul de tip 2 derivat dintr-o tulpină vaccinală, în eşantioane de ape reziduale.
„Sunt foarte îngrijorat. Sunt extrem de îngrijorat (…) şi nu este vorba doar de poliomielită. Ar putea să apară şi alte focare de boli transmisibile”, a subliniat dr. Ayadil Saparbekov, şeful echipei OMS pentru urgenţe sanitare în teritoriile palestiniene.
Expertul a amintit faptul că hepatita A a fost confirmată anul trecut, iar acum a apărut poliomielita, iar totul se întâmplă într-un context dificil, având în vedere că în jur de 14.000 de oameni ar putea necesita evacuare medicală din Gaza.
Risc ridicat de răspândire a poliovirusului
La jumătatea acestei luni, pe 16 iulie, Reţeaua globală de laboratoare pentru diagnosticarea poliomielitei a izolat poliovirusul de tip 2 derivat din vaccin din şase eşantioane prelevate în timpul unor operațiuni de monitorizare a mediului.
Ulterior a fost efectuată analiza acestora la Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Atlanta, Statele Unite, și s-a constatat că există „legături genetice strânse între ele” şi că sunt, de asemenea, asociate cu poliovirusul de tip 2 derivat dintr-o tulpină vaccinală care a circulat în Egipt în 2023.
Reprezentanții OMS au punctat că există „un risc ridicat” de răspândire a poliovirusului în Fâşia Gaza şi la nivel internaţional „dacă această epidemie nu face obiectul unui răspuns rapid şi optim”.
„Nu am colectat deocamdată probe umane, din cauza lipsei de echipamente pentru a putea face acest lucru şi a lipsei capacităţii de laborator pentru a testa aceste probe”, a arătat dr. Saparbekov.
Fiind vorba despre o urgență de sănătate publică, cel târziu joi, o echipă de la OMS şi de la Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) va ajunge în Gaza. Experții vor utiliza 50 de truse pentru colectarea de probe umane, pe care le trimite apoi în Iordania.
Situația este una delicată, iar specialiștii OMS vor evalua împreună cu partenerii lor amploarea răspândirii poliovirusului.
În urma acestor analize, dr. Saparbekov speră ca, duminică, să poată fi făcute publice recomandări, însă „având în vedere limitările actuale în materie de igienă şi salubrizare din Gaza, va fi foarte dificil pentru oameni să urmeze sfaturile de a se spăla pe mâini şi de a bea apă potabilă”.
Vaccinarea este soluția
Institutul Național de Sănătate Publică din România menționează că poliomielita este o boală infectioasă produsă de virusul poliomielitic (virus din clasa enterovirusurilor). Există trei tipuri de virus polio (tip1,2,3).
„Boala este de o gravitate deosebită prin mortalitatea indusă, dar şi prin handicapurile motorii pe care le lasă pe viaţă. Ultimul caz de poliomielita a fost înregistrat în România în anul 1992 (virusul a fost importat din Bulgaria).”, precizează INSP.
Transmiterea se realizează interuman, pe cale fecal-orală, prin ingerarea alimentelor sau a apei contaminate cu materii fecale (în care virusul e prezent timp îndelungat), sau aeriană, prin picături (virusul fiind prezent în secretiile nazo-faringiene).
Bolile infecţioase precum hepatita, poliomielita, difteria, tetanosul au reprezentat, în trecut, o importantă cauză de deces. Dezvoltarea vaccinurilor a dus, prin imunizarea activă, la stoparea răspândirii infecţiilor, la salvarea de vieţi şi chiar la eliminarea din anumite regiuni sau eradicarea unor boli grave.
Din păcate, numărul celor care se vaccinează este în scădere, iar fenomenul acesta a generat apariția de noi epidemii.
Imunizarea prin vaccinare este cea mai sigură metodă prin ne putem proteja împotriva anumitor boli infecţioase precum rujeola, rubeola, poliomielita, tusea convulsivă, difteria, tetanosul, hepatita virală B etc.
„În cazul în care un copil vaccinat va contracta un agent patogen, sistemul lui imunitar va şti să reacţioneze, să lupte împotriva infecţiilor, va fi pregătit pentru a combate rapid şi eficient boala”, explică specialiștii.
În urmă cu patru ani, în 2020, cazuri de poliomielită au mai fost constatate în Pakistan şi în Afganistan, vaccinul împotriva acestei boli infecţioase fiind dezvoltat şi introdus pe scară largă în anul 1955.
Situația s-a schimbat dramatic ca urmare a pandemiei de COVID 19, astfel că poliomielita a reapărut în mai multe regiuni din lume.
În calendarul național, vaccinarea împotriva poliomielitei a fost introdusă în 1956. Pana în anul 2008 s-a administrat în România vaccinul polio oral (VPO, vaccin viu atenuat), iar din 2009 a fost înlocuit cu vaccinul polio injectabil (VPI, vaccin inactivat).Administrarea vaccinului polio injectabil (VPI) are un număr extrem de limitat de contraindicații și efecte secundare reduse, ceea ce îl recomandă ca un vaccin sigur.
Lista țărilor pentru care se solicită vaccinarea antipolio este actualizată periodic de către OMS după primirea rapoartelor din țările afectate.
Manifestările clinice ale bolii
- Perioada de incubație (timpul de la momentul infectării la apariția primelor semne de boala) este în mod frecvent de 6-20 de zile (cu limite de 3-35 de zile), în medie de 7-14 zile
- Forma cea mai comună este cea fără simptome sau semne de boală – în proporție de 95%, dar poate evolua în proporție de 1-5% sub formă de poliomielită paralitică sau iritație meningeală
- Paralizia este flască (moale), asimetrică (la unul din membre), cuprinde mușchii de la rădăcina membrelor. În cazurile grave, afectarea este simetrică și poate cuprinde și mușchii respiratori, ducând la deces
- Paralizia este invalidantă și permanentă
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com/ Arhiva Ordinea Zilei
