Cu siguranță nu se încadrează în multe categorii! Plantele din genul Balanophora au abandonat fotosinteza și, în unele cazuri, reproducerea sexuată. Oamenii de știință japonezi au dezlegat secretul genetic al acestor paraziți care, în ciuda aparențelor, aparțin într-adevăr regnului vegetal.
„Scopul meu de lungă durată este să regândesc ce înseamnă să fii plantă”, susține Kenji Suetsugu într-o declarație prezentată de Universitatea Kobe, acolo unde lucrează ca botanist. De altfel, cercetătorul recunoaște că este „fascinat” de plantele care au abandonat fotosinteza, scrie revista franceză GEO.
Dornic să „înțeleagă schimbările care au loc în timpul acestui proces”, specialistul s-a concentrat asupra unuia dintre cele mai „extreme” cazuri: cel al speciilor din genul Balanophora.
Nu numai că aceste plante nu utilizează energia luminoasă, trăgându-și puterea din țesuturile altor plante pe care le parazitează, dar unele se reproduc în principal prin clonare.
Deși studiile anterioare au explorat modificările genomului, ecologia și reproducerea acestor plante, niciunul nu combinase încă liniile acestea trei de cercetare, iar acest lucru a fost acum realizat.
O plantă care se reproduce prin…clonare
Astfel, Kenji Suetsugu și echipa sa au pornit să clarifice relațiile dintre specii, să studieze modificările plastidelor lor (în interiorul celulelor vegetale, locul fotosintezei) și să determine modul în care strategiile lor reproductive sunt integrate în contextul lor ecologic.
O sarcină care nu a fost deloc ușoară, după cum explică cercetătorul: „Aceste plante sunt rare, împrăștiate și adesea limitate la păduri abrupte și umede. Însă anii de experiență în studierea Balanophorei, atât în laborator, cât și pe teren, împreună cu relațiile de lungă durată cu naturaliștii locali, au făcut posibil acest proiect.”
Studiul lor dezvăluie că toate speciile aparținând acestui gen posedă un genom „considerabil redus”.
În realitate, această constatare nu privește ADN-ul stocat în nucleul celulei vegetale, ci mai degrabă pe cel găsit în plastidă. Autorii cercetării sugerează că reducerea aceasta a genomului a avut loc probabil la un strămoș comun, înainte ca linia genetică să se diversifice.
În schimb, utilizarea aproape exclusivă a reproducerii asexuate (clonarea) pare să fi avut loc de mai multe ori în timpul evoluției. Balanophora ar fi putut dezvolta capacitatea de a produce semințe fără fertilizare foarte devreme, ceea ce le-ar fi permis plantelor din această specie să colonizeze arhipelagul care se întinde de la Japonia continentală până la Taiwan, inclusiv Okinawa.
„Recompensă” pentru botaniști
Pentru Kenji Suetsugu, această lucrare reprezintă un pas major înainte în înțelegerea modului în care plantele care nu mai supraviețuiesc prin fotosinteză continuă să prospere în mediul lor natural. „După ce am petrecut nenumărate ore observând aceste plante în păduri întunecate și umede, este extrem de recompensator să le vedem povestea desfășurându-se la nivel genomic”, arată cercetătorul.
Autorii intenționează acum să coreleze aceste rezultate cu măsurători biochimice pentru a determina „ce produc de fapt plastidele Balanophora” și cum aceste produse celulare „contribuie la creșterea plantelor parazitare” în rădăcinile gazdelor lor.
