Arheologii au făcut o descoperire remarcabilă în centrul Germaniei. Săpăturile au scos la iveală un tunel subteran medieval rar, ascuns într-un complex funerar neolitic mult mai vechi. Descoperirea ne lămurește asupra modului în care peisajele antice au fost reutilizate de-a lungul mileniilor, scrie publicația Arkeonews.
În timpul cercetărilor arheologice din apropierea satului Reinstedt din Saxonia-Anhalt, specialiștii au descoperit un „erdstall” medieval târziu – un sistem de pasaje subterane artificiale – tăiat direct într-un șanț trapezoidal neolitic datând din mileniul IV î.Hr.
Descoperirea a fost făcută de Oficiul de Stat pentru Managementul Patrimoniului și Arheologie din Saxonia-Anhalt în timpul investigațiilor premergătoare unui proiect planificat de energie eoliană.
Un sit folosit timp de peste 4.000 de ani
Zona excavată, situată pe un deal jos cunoscut sub numele de Dornberg, la est de Reinstedt, se dovedise deja bogată din punct de vedere arheologic. Printre descoperirile făcute aici se numără un șanț trapezoidal neolitic din cultura Baalberg, rămășițe funerare slab conservate din perioada neolitică târzie și urme ale unei posibile movile funerare din epoca bronzului. Împreună, aceste descoperiri demonstrează că situl a fost folosit în mod repetat în scopuri rituale și funerare de-a lungul a mii de ani.
Ceea ce face ca noua descoperire să fie extraordinară este identificarea unei structuri subterane medievale tăiate direct în această caracteristică neolitică mult mai veche.
Acest tip de structură, cunoscut sub numele de erdstall, constă din tuneluri înguste săpate manual în sol compact, adesea loess. Astfel de caracteristici sunt rare în nordul Germaniei și i-au nedumerit mult timp pe arheologi.
CITEȘTE ȘI: Misterul comorii de la Rosemarkie. Podoabele au stat ascunse aproape trei mii de ani. FOTO
Ce este un erdstall?
Erdställe (plural) sunt sisteme artificiale de pasaje subterane care datează de obicei din Evul Mediu târziu. Scopul lor rămâne dezbătut. Unii cercetători le interpretează ca ascunzători în perioadele de conflict, în timp ce alții sugerează că ar fi putut avea funcții rituale sau simbolice.
În Reinstedt, arheologii au confundat inițial structura cu un mormânt, din cauza formei sale alungite și a prezenței unei lespezi mari de piatră. Cu toate acestea, pe măsură ce săpăturile au continuat, groapa s-a extins mai adânc și a scos la iveală straturi de umplutură înclinate, fragmente de ceramică medievală, pietre și goluri conservate – indicatori clari ai unui sistem de tuneluri subterane.
În interiorul tunelului medieval
Tunelul, care se curbează spre nord-vest, măsoară aproximativ între unu și 1,25 metri în înălțime și între 50 și 70 de centimetri în lățime. Părți ale pasajului sunt acoperite cu un plafon în formă de fronton ascuțit, iar zona de intrare include o treaptă sculptată și o nișă în perete.
Un grup de pietre mari stivuite în partea cea mai îngustă a intrării sugerează că tunelul ar fi putut fi sigilat în mod deliberat, posibil după utilizarea sa finală.
De ce să se construiască un tunel într-un sit funerar preistoric?
Una dintre cele mai convingătoare întrebări ridicate de descoperire este: de ce o comunitate medievală a ales să sape un tunel subteran în interiorul unui monument funerar neolitic vizibil.
Arheologii propun două explicații principale. În primul rând, sistemul antic de șanțuri ar fi putut fi încă recunoscut la suprafață în Evul Mediu, ceea ce îl face un punct de reper ideal pentru relocarea unui refugiu ascuns. Alternativ, asocierea sitului cu morminte păgâne ar fi putut face ca acesta să fie evitat de către populația generală – transformându-l într-o ascunzătoare perfectă, netulburată, în perioade incerte.
O fereastră rară către o istorie stratificată
Această descoperire evidențiază modul în care peisajele pot acumula semnificații și funcționa de-a lungul a mii de ani.
Reinstedt Erdstall nu este doar o structură medievală rară, ci și un exemplu frapant al modului în care societățile ulterioare au interacționat și reutilizat și reinterpretat monumentele preistorice.
Pe măsură ce dezvoltarea energiei regenerabile continuă în întreaga Europă, astfel de descoperiri subliniază importanța studiilor arheologice în conservarea patrimoniului cultural înainte de începerea construcției.
Sunt în curs de desfășurare analize suplimentare ale sitului, iar descoperirile contribuie cu date noi valoroase la studiul arhitecturii subterane medievale și al utilizării pe termen lung a terenurilor în Europa Centrală.
SURSA: Landesamts für Denkmalpflege und Archäologie (LDA) Sachsen-Anhalt
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Ulf Petzschmann – Oficiul de Stat pentru Managementul Patrimoniului și Arheologie din Saxonia-Anhalt/ Arkeonews
CITEȘTE ȘI: Cercetătorii au dezlegat misterul „inelelor de zâne” din Deșertul Namib. FOTO+VIDEO
