Arheologii au folosit un software pentru a identifica semne sculptate pe obiecte care precedă cu zeci de mii de ani cea mai veche limbă scrisă. Noua analiză scoate la iveală ceea ce credeam că știm despre originile scrisului, scrie publicația australiana ConnectSCI.
Limbajul a transformat dezvoltarea umană, permițând un nivel mai ridicat de exprimare culturală, planificare și predare între generații. Limbajul scris, în special, a oferit un mijloc de împărtășire a cunoștințelor și credințelor într-un mod fără precedent în istorie.
Cea mai veche scriere identificabilă este cea cuneiformă, folosită de culturile mesopotamiene din Irakul și Siria modernă acum aproximativ 5.400 de ani. Hieroglifele egiptene au apărut acum aproximativ 5.200 de ani, dar au fost descoperite alfabete și semne proto-cuneiforme care datează de acum 6.000 de ani.
Analizele cercetătorilor au evidențiat faptul că obiecte datând între 34.000 și 45.000 de ani prezintă secvențe de linii, crestături, puncte și cruci repetate, care sunt remarcabil de similare cu proto-cuneiformul în ceea ce privește complexitatea și densitatea informației.
Descoperirile, descrise într-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, se află în peșteri din munții Jura Șvabi din sud-vestul Germaniei.
Un artefact găsit în Peștera Vogelherd din Valea Lone este o figurină de mamut sculptată într-un colț de mamut. Omul antic care a realizat figurina a gravat-o apoi cu grijă cu rânduri de cruci și puncte.
O altă placă de fildeș de mamut, descoperită în peștera Geißenklösterle din Valea Ach, are sculptată pe o parte o creatură hibridă leu-om, iar pe cealaltă parte sunt rânduri de crestături și puncte care sugerează un sistem notațional.
CITEȘTE ȘI: Știați că…cea mai veche reclamație scrisă din lume datează de acum patru milenii
Nu sunt semne aleatorii
Analiza computerizată a semnelor sugerează că nu au fost aleatorii, ci gravate pe obiecte dintr-un motiv anume.
Cercetătorii au descoperit peste 3.000 de semne geometrice pe aproximativ 260 de obiecte. Aceștia spun că descifrarea semnificațiilor semnelor trebuie să aștepte, dar cercetarea lor ar putea restrânge potențialele interpretări.
„Există o mulțime de teorii, dar până acum s-au efectuat foarte puține lucrări empirice asupra caracteristicilor de bază, măsurabile ale semnelor.
Analizele noastre demonstrează că secvențele acestea de semne nu au nicio legătură cu sistemele de scriere de astăzi, care reprezintă limbi vorbite și sunt caracterizate de o densitate mare de informații. În schimb, semnele de pe obiectele arheologice sunt frecvent repetate – cruce, cruce, cruce, linie, linie, linie. Acest tip de repetiție nu este o caracteristică întâlnită în limba vorbită.
Cu toate acestea, descoperirile noastre arată, de asemenea, că vânătorii-culegători paleolitici au dezvoltat un sistem de simboluri care are o densitate de informații comparabilă statistic cu cele mai vechi tăblițe proto-cuneiforme din Mesopotamia antică, care au apărut 40.000 de ani mai târziu. Secvențele de semne din scrierea proto-cuneiformă sunt, de asemenea, repetitive, iar semnele individuale sunt repetate într-un ritm similar. În ceea ce privește complexitatea, secvențele de semne sunt comparabile.
Cercetările noastre ne ajută să descoperim proprietățile statistice unice – sau amprenta statistică – ale acestor sisteme de semne, care sunt un predecesor timpuriu al scrisului”, a explicat lingvistul Christian Bentz de la Universitatea Saarland din Germania.
„Jura șvabă este una dintre regiunile în care au fost găsite cel mai frecvent obiecte cu acest tip de semn, dar există, desigur, și alte regiuni importante. Nenumărate unelte și sculpturi din paleolitic, sau epoca de piatră veche, poartă secvențe de semne intenționate.”, a adăugat arheologul Ewa Dutkiewicz, curator de artefacte din epoca de piatră la Muzeele de Stat din Berlin, Germania.
Bentz și Dutkiewicz vizitează muzee și situri arheologice din întreaga Europă pentru a găsi noi semne din epoca de piatră.
„Există multe secvențe de semne care pot fi găsite pe artefacte. Abia am zgâriat suprafața. Artefactele datează cu zeci de mii de ani înainte de primele sisteme de scriere, din perioada în care Homo sapiens a părăsit Africa, s-a stabilit în Europa și a întâlnit neanderthalienii. Capacitatea umană de a codifica informații în semne și simboluri a fost dezvoltată de-a lungul multor mii de ani. Scrierea este doar o formă specifică dintr-o lungă serie de sisteme de semne”, a arătat Bentz.
„Continuăm să dezvoltăm noi sisteme pentru codificarea informațiilor. Codificarea este, de asemenea, baza sistemelor informatice.”, a menționat Dutkiewicz.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Landesmuseum Württemberg / Hendrik Zwietasch/ www.connectsci.au
CITEȘTE ȘI: Tăblițele ancestrale hitite au scos la iveală o nouă limbă indo-europeană. A fost folosită acum 3.500 de ani
