O analiză a Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată că anul 2025 a fost cel mai călduros an din 1901 şi până în prezent. În ultimii 30 de ani, temperatura medie anuală în ţară a crescut cu +0,54°C.
Analiza prezentată de Ministerul Mediului mai arată că luna iulie 2025 a fost marcată de caniculă extremă, cu şase avertizări generale de cod roşu şi valori maxime de până la 43,4°C la Calafat, respectiv peste 41°C în numeroase staţii din sudul şi vestul ţării. În paralel, au fost înregistrate episoade de furtuni violente, cu rafale ce au depăşit 150 km/h în Banloc şi 100 km/h în mai multe zone montane şi vestice.
„Datele oficiale ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată că anul 2025 a fost marcat de o succesiune fără precedent de fenomene meteorologice extreme (caniculă, secetă severă şi episoade de precipitaţii intense) care confirmă o tendinţă de încălzire accelerată şi o variabilitate tot mai accentuată a vremii”, au transmis reprezentanţii Ministerului Mediului.
CITEȘTE ȘI: Seceta face ravagii în Europa
Anul 2025 se înscrie între cei mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor din România, fiind al patrulea cel mai cald an din perioada 1901– prezent, cu o temperatură medie anuală de 11,95°C şi o abatere pozitivă de +1,22°C faţă de media 1991–2020.
Totodată, intervalul 2012–2025 reprezintă cea mai caldă perioadă de 14 ani consecutivi din istoria observaţiilor meteorologice naţionale, ceea ce indică o schimbare structurală a regimului termic, excluzând ipoteza unei fluctuaţii izolate.
„Anul 2025 arată cât de rapid se modifică tiparele meteo în România. Nu vorbim doar despre temperaturi mai mari, ci despre o combinaţie tot mai riscantă între caniculă, lipsa apei şi ploi violente într-un timp foarte scurt. Acest lucru ne obligă să regândim modul în care gestionăm apa, solul şi infrastructura de protecţie împotriva dezastrelor. Încă din prima zi a mandatului meu am căutat să aduc alături de Ministerul Mediului specialişti de anvergură în domeniul schimbărilor climatice, capabili să ofere soluţii bazate pe ştiinţă şi date solide. Este o premieră pentru instituţia noastră faptul că astfel de experţi au fost cooptaţi. În perioada viitoare vom prezenta primul rezultat concret al muncii din ultimele luni: normele de gestionare a pădurilor care sunt tot mai afectate de schimbările climatice”, a subliniat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
CITEȘTE ȘI: România este foarte vulnerabilă la inundaţii şi la secetă
Specialiștii au atras atenția că, pe termen lung, tendinţa este clară: în ultimii 30 de ani, temperatura medie anuală în România a crescut cu +0,54°C faţă de perioada 1981–2010, iar în Bucureşti cu +0,49°C. Această evoluţie s-a tradus în recorduri termice frecvente la nivel zilnic, lunar, sezonier şi anual.
„Luna iulie 2025 a fost marcată de caniculă extremă, cu şase avertizări generale de cod roşu şi valori maxime de până la 43,4°C la Calafat, respectiv peste 41°C în numeroase staţii din sudul şi vestul ţării. În paralel, au fost înregistrate episoade de furtuni violente, cu rafale ce au depăşit 150 km/h în Banloc şi 100 km/h în mai multe zone montane şi vestice”, au indicat experții.
De asemenea, ei au mai arătat că seceta a fost una dintre caracteristicile definitorii ale anului. Au fost şapte luni secetoase, iar iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună din istorie, cu doar 18,9 mm precipitaţii faţă de media climatologică de 90,5 mm. Vara 2025 a fost a patra cea mai secetoasă vară înregistrată la nivel naţional, Dobrogea fiind regiunea cea mai afectată, cu o medie de doar 34,3 mm precipitaţii.
CITEȘTE ȘI: Obezitatea, malnutriţia şi schimbările climatice – marii dușmani ai omului
„La polul opus, 2025 a adus şi episoade de precipitaţii extreme. Luna mai a fost una dintre cele mai ploioase din ultimele decenii, iar octombrie 2025 a stabilit noi recorduri regionale şi naţionale. În prima decadă a lunii octombrie, la 51 de staţii meteorologice s-au înregistrat peste 100 l/mp, iar în mai multe locaţii au fost depăşite maxime istorice de precipitaţii în 24 de ore.
Această alternanţă între secetă şi ploi torenţiale explică şi numărul ridicat de avertizări meteo: în 2025 au fost emise 170 de avertizări generale (14 de cod roşu) şi 3.521 de avertizări nowcasting (77 de cod roşu), cel mai ridicat nivel din ultimii ani”, au precizat reprezentanţii Ministerului Mediului.
2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume
De altfel, două rapoarte separate întocmite de Observatorul european Copernicus şi Institutul american Berkeley Earth au indicat faptul că anul 2025 s-a clasat pe locul 3 în topul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în lume, aproape la acelaşi nivel cu recordurile anterioare din 2024 şi 2023.
Pentru prima dată, temperatura medie la suprafaţa globului în ultimii trei ani a depăşit cu peste 1,5 °C nivelul preindustrial (1850-1990), care este limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris adoptat în urmă cu un deceniu. Climatologii consideră acum inevitabil ca limita aceasta să fie atinsă şi depăşită în mod durabil, cu preţul unor canicule şi furtuni mai intense.
„Creşterea bruscă înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, estimează oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth, din Statele Unite.
Încălzirea se accelerează
Începând cu anul trecut, numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public cu faptul că clima se va încălzi în mod durabil cu 1,5 °C, limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi oficializată „până la sfârşitul acestui deceniu, adică cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se preconiza”.
CITEȘTE ȘI: Dintre culturile de bază, doar una ar putea rezista pe deplin la schimbările climatice… cu ajutor
Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea emitent de gaze cu efect de seră, sub conducerea lui Donald Trump, întorc spatele cooperării climatice mondiale şi acordă prioritate politică petrolului.
În acelaşi timp, în ţările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt. În Franţa şi Germania, reducerea emisiilor a marcat din nou un pas în 2025, iar în Statele Unite, o creştere a centralelor pe cărbune a determinat o nouă creştere a amprentei de carbon a ţării, ştergând ani de progrese.
„Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată atât de importantă”, a atras atenția Mauro Facchini, şeful unităţii Copernicus. Nimic nu indică faptul că anul 2026 va rupe această tendinţă.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Dispariția speciilor. Multe viețuitoare nu se pot adapta schimbărilor climatice
