Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că la nivel naţional vor fi reduse peste 600 de posturi de poliţişti locali. De asemenea, s-a decis ca în cazul primăriilor care nu au bani pentru susținerea financiară a angajaților să fie aplicată o nouă grilă de salarizare, care va rămâne în vigoare până la adoptarea legii salarizării unitare.
Oficialul guvernamental a amintit faptul că, la nivelul anului 2024, doar 644 de unităţi administrativ-teritoriale îşi puteau acoperi, din venituri proprii, cheltuielile de personal, restul până la 3.228 neputând face acest lucru. Prin urmare, în cazul autorităţilor locale Executivul şi Coaliţia au căzut de acord să fie instituite alte două trepte de norme de personal.
„În ceea ce priveşte poliţia locală, se instituie alte norme de reprezentare, normă de personal pentru poliţia locală, de la un poliţist local la 1.000 de locuitori, va fi un poliţist local la 1.200 de locuitori, respectiv pentru servicii de pază care sunt la consiliile judeţene, de la un poliţist la 5.000 de locuitori, la un poliţist la 6.500 de locuitori, care generează, în asamblu, pe simulările noastre, reducerea numărului de posturi de poliţie locală cu 609 la nivel naţional”, a explicat Cseke Attila.
Totodată, pentru autorităţile locale unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de salarii, se va propune, printr-un act normativ cu putere de lege, în 60 de zile, intrarea în vigoare a unei grile de salarizare care va fi menținută până la apariţia noii lei a salarizării unitare.
În plus, se are în vedere o reglementare privind emiterea în 60 de zile a unui act normativ cu putere de lege prin care să fie posibilă externalizarea încasării creanţelor bugetare şi fiscale locale de către autorităţile locale, astfel încât măsura să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. „Va fi o posibilitate, nu o obligaţie”, a subliniat Cseke.
În ceea ce priveşte eficientizarea structurilor autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, la autorităţile administraţiei publice locale se prevede un mecanism de reducere cu 30% a numărului de personal din aparatul de lucru al Consiliului Judeţean sau al primarului, cu o frână de 20% posturi ocupate şi care ar genera, la nivel naţional, o reducere de 10% a posturilor ocupate, mai exact 12.794 de posturi.
„Foarte important este că pe baza datelor pe care le-am cules din instituţiile prefectului, există 731 de unităţi administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reducere de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că sunt cel puţin o pătrime din UAT-uri care şi-au gestionat în mod corect, echilibrat, eficient, resursa umană şi nu necesită să reducă posturile ocupate”, a mai spus Cseke.
Alternativ, în 2026, faţă de această reducere a posturilor, se permite reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, dar din 2027, prima variantă este obligatorie pentru toate unităţile administrativ-teritoriale.
„La fel, la instituţiile prefectului se prevede o reducere a posturilor cu 25%, care pe cifrele din sistem generează o reducere a posturilor ocupate cu 10%”, a menţionat Cseke.
La nivel naţional, cu excepţiile din domeniile cunoscute, unde vor exista măsuri compensatorii – sănătate, cultură, apărare şi interne – se prevede o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% pentru toate celelalte instituţii guvernamentale, ministere şi subordonate acestora.
„În cazul în care au fost efectuate reduceri în cursul anului 2025, acestea vor fi avute în vedere la finalizarea procedurii cu 10% de reducere prin ambele mecanisme atât la autorităţile locale, cât şi la autorităţile centrale, propunerea din ordonanţa de urgenţă permite luarea în considerare a reducerilor de cheltuieli de personal efectuate în 2025, atât la local, dacă s-a efectuat, se va lua în considerare, cât şi la central, ambele mecanisme sunt în aşa fel gândite încât ele să nu penalizeze o autoritate care în 2025 deja a făcut reducere de cheltuieli”, a transmis Cseke Attila.
