Arheologii care decopertează un sanctuar aflat pe un deal din estul Franței au descoperit un bloc de altar pictat remarcabil, care îl înfățișează pe Sucellus, o puternică zeitate celtică asociată cu prosperitatea, pădurile și agricultura.
Descoperirea a fost făcută la sanctuarul galo-roman din Mancey, aflat în regiunea Saône-et-Loire din Burgundia, și ar putea reprezenta singura reprezentare pictată cunoscută a zeului, descoperită vreodată, arată publicația Arkeonews.
Sanctuarul, situat pe o creastă împădurită cu vedere la peisajul Tournugeois, în apropierea orașului Tournus, este supus unor investigații sistematice din 2023. Săpăturile din timpul sezonului de teren din 2025 au dezvăluit un complex ritualic întins, care a rămas activ timp de aproape cinci secole, de la sfârșitul epocii fierului până în ultimele secole ale Imperiului Roman.
CITEȘTE ȘI: Locul în care a fost construit Templul Karnak reflectă credințele antice egiptene despre creație
Blocul de altar pictat a ieșit la iveală din ruinele unui templu identificat de arheologi drept Monumentul M3, unde dovezile sugerează că odinioară aveau loc banchete ceremoniale și adunări ale elitei. Podeaua templului conținea mii de rămășițe de la sărbători rituale – inclusiv oase de porci, păsări și pești – împreună cu vase de băut, bijuterii, monede și obiecte votive.
Sucellus a fost unul dintre cei mai venerați zei din Galia romană, adesea înfățișat purtând un ciocan sau un ciocan cu mâner lung și însoțit de un ulcior sau butoi de vin, simboluri legate de fertilitate, abundență și protejarea vieții rurale. În inscripțiile și sculpturile găsite în Galia, el apare uneori alături de zeița Nantosuelta, formând o pereche divină legată de prosperitate și de lumea naturală.
Deși zeci de sculpturi în piatră ale lui Sucellus sunt cunoscute din situri din Franța, Germania și Luxemburg, reprezentările pictate ale zeului sunt extrem de rare. Dacă identificarea altarului Mancey este confirmată, aceasta ar putea oferi o perspectivă unică asupra cultului religios celtic din perioada romană.
Viața rituală pe un deal sacru
Arheologii cred că sanctuarul se întindea pe aproximativ un hectar și includea două temple, zone de adunare și spații folosite pentru mese ritualice și ofrande. Mii de artefacte recuperate de pe sit sugerează că acesta a atras un număr mare de vizitatori și că ar fi putut servi drept un important centru de cult regional.
Chiar și după prăbușirea templelor la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr., oamenii au continuat să viziteze dealul sacru, lăsând monede, figurine și ofrande printre ruine.
Autor: Corina Gheorghe
Foto:Grégory Compagnon (2026), Le Fil d’ArAr/Arkeonews
CITEȘTE ȘI: Știați că…japonezii au un templu pe care îl dărâmă și îl recostruiesc la fiecare 20 de ani
