Ziua de 8 septembrie este prima mare sărbătoare a noului an bisericesc (început la 1 septembrie) și este dedicată, de cea mai mare parte a lumii creștine, Nașterii Maicii Domnului.
Sfânta Tradiţie a bisericii creștine ne spune că părinţii Maicii Domnului erau drepţii Ioachim şi Ana, sterpi şi înaintaţi în vârstă, dar care își doreau un copil. Ioachim era din seminția lui Iuda, iar Ana din seminţia lui Levi, fiind fiica preotului Matan și a soției lui, Mariam. Erau în vârstă și, fiind lipsiți de copii, în societatea iudaică a acelor vremuri erau considerați blestemați. Din acest motiv dreptului Ioachim i-au fost refuzate public, la un moment dat, darurile aduse la templu.
Postul și rugăciunea – principala cale către Dumnezeu
La fel ca Sarra și Avraam sau Elisabeta și Zaharia s-au rugat fierbinte lui Dumnezeu să primească și ei în dar un prunc.
Pentru evrei – ca și pentru creștini – dintre toate darurile Domnului, pruncii sunt cele mai de preț. Așa că dreptul Ioachim i-a spus soției sale, Ana: „Mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”.
Și a plecat în peștera Prorocului Ilie de la Hozeva. Iar Ana se ruga lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi acasă, zicând: „Doamne, Atotțiitorule, Cel ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cel ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cel ce ai binecuvântat pe Sarra, soția lui Avraam și ea a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu pe Samuel prorocul, dă-mi și mie roadă pântecelui și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că, de voi naște fiu sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”
Și darul a venit …
Domnul a răspuns trimițând pe Arhanghelul Gavriil fiecăruia dintre ei, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt și va fi un vas ales lui Dumnezeu.
„Iată, astăzi, Biserica ne adună, pentru a prăznui și a ne bucura de sosirea timpului începutului mântuirii noastre. Astăzi se naște pierderea blestemului Evei și înnoirea a toată făptura. Printr-o femeie, neascultătoare de Dumnezeu, vine în lume căderea și moartea, prin nașterea celei ce astăzi mângâie inimile bătrânilor ei părinți, ne întoarcem la începutul bunătăților. Dacă cea dintâi femeie a auzit cuvântul blestemului, a durerii nașterii de fii, cea de a doua, aude glasul bucuriei, căci Domnul este cu ea.
Astăzi drepții Ioachim și Ana sunt binecuvântați, după 55 de ani, cu nașterea celei ce avea să fie pricinuitoarea izbăvirii din blestem și moarte. Căci părinții ei nu aveau copii, fiind înaintați în vârsta lor, dar, prin promisiunea îngerului Domnului, ca rod al rugăciunilor, lacrimilor și dorințelor, astăzi primesc o făptură, care va schimba lumea și viața ei. Acest copil va avea chemare dumnezeiască, aceea de a fi mama Mântuitorului lumii. (…)
Noi cinstim pe Născătoarea de Dumnezeu pentru că, încă de la nașterea ei, a fost aleasă, cinstită și pregătită lumii, spre a fi mamă și mult ajutătoare, tuturor celor ce aleargă, spre ea, cu credință. Îngerul Domnului le-a adus părinților ei bucuria nașterii, după vreme îndelungată de nerodire și lipsă de urmași. Aceasta ne arată că Dumnezeu, izvorul vieții, are, cu fiecare copilaș care se naște, planul lucrării Lui. De la primul zâmbet, taina cerului se lucrează în el, iar nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este mângâiere, curaj și ocrotire tuturor mamelor care-și nasc și educă proprii copii, cu răbdare și cu credință.” spune Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor.
