Munca temporară îndeplinește într-o organizație două funcțiuni majore, de înlocuire sau de suplimentare. La origini, cele mai multe companii foloseau acest serviciu pentru a înlocui persoanele care absentau temporar, însă, pe măsură ce nevoia de flexibilitate a organizațiilor s-a accentuat, au început să o utilizeze tot mai mult pentru proiecte speciale, în perioadele foarte încărcate, pentru a reduce nivelul de încărcare a personalului existent sau pentru a transfera riscurile către o terță parte.
Deși munca temporară câștigă teren în România, țara noastră rămâne la coada clasamentului european, cu un procent de doar 1,21% de contracte temporare din totalul de contracte de muncă încheiate la nivel național. Datele Eurostat arată că media europeană este de aproximativ 13,4%, iar țara cu cea mai bună penetrare pentru serviciul de muncă temporară este Spania, cu o pondere de 23,7% contracte temporare.
„Piaţa muncii în România, în general, şi implicit piaţa muncii temporare au dat semne de revenire încă din cea de-a doua jumătate a anului trecut. În prima parte a acestui an, nivelul cererii s-a menținut pe un trend ascendent, pe fondul deblocării multor proiecte în zona de producție, dar și al deschiderii proiectelor din agricultură, însă deficitul de candidați și noul context generat de conflictul ruso-ucrainean fac dificilă misiunea recuperării volumelor pierdute în timpul pandemiei.”, subliniază Oana Popescu, Managing Director Humangest România.
CITEȘTE ȘI: Recrutarea costă tot mai mult
Tendințe pe piața muncii temporare
Specialiștii care fac parte din Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane din România (AFSRU) au realizat o analiză referitoare la tendințele care se conturează pe piața muncii temporare, dar și la industriile care atrag, în prezent, cei mai mulți angajați temporari.
Paula Rus, Operations Manager Adecco România, menționează că diversificarea domeniilor care utilizează muncă temporară este principala tendință. O altă tendință importantă este cea referitoare la modificări în durata misiunilor. Astfel, dacă în trecut misiunile aveau o durată medie de 3-6 luni, acum apar din ce în ce mai multe solicitări de misiune cu durata fie sub o lună, fie peste 12 luni.
„Un număr mare de oportunităţi a fost deschis de la începutul anului. Recrutăm vorbitori de limbi străine, absolvenţi de studii economice, lucrători pentru proiecte în producție, personal pentru logistică, dar și specialiști HR, IT, vânzări”, completează Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic și Președinte AFSRU.
Experții în resurse umane au mai constatat că serviciile de muncă temporară pentru rolurile de white collars sunt în creștere anul acesta, iar focusul este pus pe rolurile din departamentele de HR. „Cele mai solicitate profiluri au fost cele de consultanți în recrutare, atât pentru proiecte de IT, cât și pentru proiectele de volum. Aceste cereri nu au apărut în urma unor plecări din cadrul companiilor, mai degrabă este vorba despre o creștere/ dezvoltare a echipelor curente. Având în vedere trend-ul ascendent din ultima perioadă, ne așteptăm ca acest ritm să se păstreze până la finalul anului”, explică Alexandra Bacircel, Business Development Lead în cadrul companiei HRS România.
CITEȘTE ȘI: Concurența pentru talente este tot mai mare. Firmele se concentrează pe retenția angajaților valoroși
O altă tendință observată în piață este aceea că firmele preferă să angajeze volume mai mici de personal într-un interval de timp mai extins.
„Cererea de servicii de muncǎ temporarǎ a reintrat uşor pe un trend ascendent, putând spune cǎ ne aflǎm într-un punct în care volumele pot fi comparate cu cele de dinainte de 2019. Cu toate acestea, solicitǎrile sunt fluctuante companiile preferând sǎ evite atragerea dintr-o datǎ a unui volum mare de angajaţi temporari, ci mai degrabǎ decid sǎ angajeze volume ceva mai mici de personal temporar, într-un interval de timp mai extins, în corelaţie cu evoluţia nevoilor de business, în special în cazul angajatorilor din domenii precum automotive şi construcţii. Sunt însǎ şi domenii precum logisticǎ-depozitare, producţie FMCG, energie şi servicii suport clienţi unde per ansamblu cererea de personal temporar s-a menţinut constantǎ”, susține Gabriel Gǎtejoiu, HR Operations & Business Development Director, Agentia de Servicii Professional.
Se constată, de asemenea, că lipsa de predictibilitate în achiziția de materie primă și impactul conflictului din Ucraina înclină balanța în favoarea serviciilor de muncă temporară.
„În primul trimestru al anului 2022 remarcăm o creștere semnificativă a cererii de muncă temporară din partea angajatorilor, cu peste 30% față de aceeași perioadă a anului precedent. Față de al doilea semestru al anului 2021, când solicitările clienților în zona de blue collar erau mai mari în zona serviciilor de recrutare, observăm o schimbare de strategie care inclină pozitiv balanța în favoarea serviciilor de muncă temporară datorată atât flexibilității muncii temporare, cât și a lipsei de predictibilitate în achizția de materie primă, dar și a impactului conflictului din Ucraina”, punctează Sorina Donisa, CEO APT Prohuman.
La rândul său, Andrei Luca, Business Manager Temp&Permanent în cadrul GI Group, consideră că „piaţa muncii din România a dat semne de revenire atât în 2021, cât și în primele trei luni din 2022. Explicația este dată de numărul mare de locuri de muncă scoase pe piaţă de angajatori, care au deblocat o serie de proiecte pe care le-au suspendat ori le-au pus în așteptare din cauza pandemiei. Astfel, volumul de muncă s-a mărit, iar aceasta a dus la o creștere a cererii de servicii de muncă temporară. De altfel, acest tip de servicii sunt preferate într-o perioadă de incertitudine economică, precum cea pe care o traversăm, datorită mai ales flexibilității pe care o asigură. Totuși, trebuie să remarcăm faptul că România a avut ani la rând cea mai mică rată a contractelor de muncă temporară din Europa (1,21% în 2020, față de media europeană de 13,4%), iar situația nu s-a schimbat nici în timpul și după pandemie”.
CITEȘTE ȘI: Florin Godean: Echipa este cea mai importantă piesă dintr-o companie
Totuși, piața muncii temporare nu a reușit să acopere încă volumele pierdute la începutul pandemiei. Paula Rus subliniază faptul că, din punctul de vedere al numărului de solicitări, „piața muncii temporare este la nivelul de dinainte de pandemie și cu o diversificare interesantă a domeniilor de activitate, însă deficitul de resurse umane și lipsa candidaților disponibili sau interesați de un loc de muncă în România face dificilă recuperarea volumelor pierdute la începutul pandemiei COVID-19”.
Pe de altă parte, Sorina Donisa este de părere că „perioada pandemiei a reprezentat pentru companii o mai mare conștietizare a avantajelor de a colabora cu agenții de muncă temporară, iar printre avantaje putem menționa flexibilitate, împărțirea responsabilității, implicarea angajaților în proiecte de outplacement sau de relocare.”
„Încet, dar sigur, volumele încep să se acopere. Acest fapt se datorează în special revenirii unor industrii care erau obișnuite cu munca temporară. Flexibilitatea pe care o oferă aceasta, combinată cu dificultatea de a atrage candidați determină tot mai multe companii să apeleze la angajați temporari. Este o variantă mult mai simplă pentru firme”, adaugă Andrei Luca.
Domeniile care atrag cele mai mari volume pe segmentul de muncă temporară
Analizele specialiștilor AFSRU evidențiază faptul că logistica reușește să atragă cele mai mari volume pe segmentul de muncă temporară, iar FMCG-ul și Horeca recuperează rapid.
„Logistica are în continuare un trend ascendent, iar Retail-ul, FMCG-ul și HoReCa recuperează rapid. Cam toate sectoarele au misiuni de muncă temporară deschise sau în curs de deschidere. Din păcate, într-o măsură mai mare sau mai mică, impactul războiului din Ucraina se resimte în tot mediul de business românesc, direct sau indirect. Fie că vorbim de deficiențe în procesele de aprovizionare sau de modificări majore la volumele de comenzi, complexitatea situației impune agilitate din partea companiilor, iar aceasta se transpune în solicitări noi de misiune ca aport de flexibilitate pe resursa umană. Unul dintre domeniile afectate rămâne însă industria automotive chiar dacă sectorul începuse promițător 2022 cu perspectiva unei reveniri frumoase”, precizează Paula Rus.
CITEȘTE ȘI: Bogdan Gabor: Lecțiile predate de pandemie vor stabili noile direcții pentru multe dintre companii
Specialiștii în resurse umane atag atenția asupra potențialului muncii temporare și asupra contribuției semnificative pe care acest segment o poate avea la dezvoltarea economiei. Din păcate, autoritățile din România continuă să ignore acest aspect și evită în continuare să acorde sprijin agenților de muncă temporară.
„Beneficiile muncii temporare sunt cunoscute și apreciate de angajatori, deoarece le permite o mai mare flexibilitate și ajută la reducerea numărului de ore suplimentare în rândul angajaților permanenți. În plus, aceasta sprijină candidații să facă mai ușor tranziția dintre joburi și crește rata de ocupare, contribuind consistent la bugetul de stat. Cu toate acestea, munca temporară nu s-a bucurat în România de aceeași rată de penetrare așa cum se întâmplă în celelalte state europene. Aceasta și pentru că măsurile legislative și de susținere rareori iau în considerare situația particulară a contractului de muncă temporară, iar beneficiile și măsurile care se aplică în unele industrii, nu se aplică și muncii temporare, deși aceasta este prezentă în toate industriile. Ca o consecință beneficiarii preferă să renunțe la acest tip de proiecte”, concluzionează Bogdan Gabor.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
