Aparatul bugetar de la nivelul primăriilor trebuie să intre la dietă, în prezent fiind foarte multe administrații ale unor localități mici în care numărul angajaților este mult prea mare. În acest condiții, premierul Ilie Bolojan le-a transmis salariaților de la stat că un funcţionar public poate să aibă norma împărţită între două, trei primării. De asemenea, șeful Executivului i-a anunțat pe primari că repartizarea fondurilor de la buget se va face în funcție de o serie de indicatori de eficiență. În plus, Executivul a decis stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localităţile care nu-şi acoperă din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de personal.
„Gândiţi-vă că şi în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili care servesc mai multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mica, colaborarea între primării este foarte importantă şi mă gândesc, de exemplu, că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate. O jumătate de norma la o primărie, o jumătate de normă la alta. Un secretar al unei primării, practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat, şi nu sunt aceste volume, poate să acopere fără probleme două, trei. Mă gândesc, de exemplu, la zona de urbanism, unde nu ai autorizaţie de construire la un volum atâta de mare, sau certificate de urbanism, să acopere o primărie cu normă întreagă, şi aşa mai departe”, a explicat șeful Guvernului.
Premierul a mai menționat că o altă măsură foarte importantă este alocarea fondurilor guvernamentale funcţie de eficienţă. „Mă gândesc, de exemplu, la gradul de colectare al impozitelor. Această prevedere a fost amânată, deşi este în Codul finanţelor publice locale, în fiecare an în legea bugetului. Această amânare a avut atât componente obiective, dar şi grija de a nu deranja aleşii locali. Componenta obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a-şi încasa taxele şi impozitele, ceea ce acest pachet va rezolva, în aşa fel încât să existe capacitatea de a fi eficient, de a-ţi asuma responsabilităţile, în aşa fel încât să poţi într-adevăr să soliciţi pe bună dreptate sume de compensare, dacă ţi-ai făcut şi tu datoria. În condiţiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficienţă şi sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporţional cu ceea ce s-a realizat la nivel local”, a nuanțat Ilie Bolojan.
De asemenea, șeful Executivului a mai spus că s-a decis stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localităţile care nu-şi acoperă din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de personal. Ilie Bolojan a arătat că, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli, la nivel naţional.
CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă cu finanțarea proiectelor derulate prin programul Anghel Saligny?
„O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localităţile care nu-şi acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuiele de personal. Astăzi, aşa cum ştiţi, fiecare consiliu local are competenţa să stabilească atât organigrama, deci numărul de angajaţi, dar şi grila de salarizare, nivelul de salarizare a fiecare angajat, trebuind la grilă să respecte o condiţie importantă să nu depăşească salariul viceprimarului. În multe localităţi, grila de salarizare este integral, foarte apropiată de salariul viceprimarului, deci este dusă la maxim, în condiţiile în care avem 25% din localităţile din România, e vorba în principal de primării de comune, care nu îşi acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaţilor respectivi”, a punctat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că „stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localităţi la nivel naţional, pe care nu o vor putea depăşi, dar vor putea să coboare, dacă situaţia locală financiară impune acest lucru, este o decizie corectă, având în vedere faptul că Guvernul României asigură finanţarea acestor localităţi cu sume importante”.
„Dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel naţional. Celelalte unităţi administrative, la căror venituri proprii le acoperă integral cheltuielile, îşi vor putea stabili, aşa cum este şi în prezent, grila de salarizare şi organigrama pentru a-şi optimiza funcţionarea şi pentru a oferi servicii cât mai bune”, nuanțat oficialul guvernamental.
Număr număr maxim de angajaţiPachetul de măsuri privind reforma administraţie publice locale prevede și că va exista un număr maxim de angajaţi ai primăriilor din România, funcţie de mărimea localităţii şi un număr maxim de angajaţi ai Consiliilor judeţene.„Vom avea un număr maxim de angajaţi ai primăriilor din România, funcţie de mărimea localităţii şi un număr maxim de angajaţi ai Consiliilor judeţene. (…) Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi, care funcţionează foarte bine, şi avem aceleaşi primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede nici un plus de servicii, un plus de calitate, pe care cetăţenii respectivi să-l perceapă de la aceste primării. Avem consilii judeţene care au un număr de aproximativ 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici care au un număr de peste 200 de angajaţi şi nu s-a constatat la cele un număr”, a atras atenția Ilie Bolojan.
