Agresivitatea cu care se răspândește mpox (nr. boală cunoscută inițial drept variola maimuței) provoacă îngrijorare în lumea medicală, experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) considerând că se impune ca problema aceasta să fie analizată urgent. Specialiștii atrag atenția că pericolul este major în contextul în care o nouă tulpină se răspândeşte într-o parte greu accesibilă a Republicii Democratice Congo (RDC).
„Există o necesitate critică de a aborda creşterea recentă a cazurilor de mpox în Africa”, a declarat Rosamund Lewis, responsabil tehnic cu gestionarea mpox din cadrul OMS.
La rândul său, John Claude Udahemuka de la Universitatea din Rwanda, expert implicat în eforturile de combatere a unui focar în provincia Sud-Kivu din RDC, a explicat că tulpina care se răspândeşte acolo este extrem de periculoasă, având rate de mortalitate de aproximativ 5% la adulţi şi de 10% la copii.
Datele OMS, centralizate la finalul lunii mai, au arătat că, în acest an, au fost raportate aproximativ 7.850 de cazuri de mpox în RDC şi 384 de decese.
Mpox este cunoscută drept „variola maimuței” și este o boală care se caracterizează prin erupţii cutanate pe organele genitale sau în gură. De asemenea, poate fi însoţită de pusee de febră, dureri în gât sau la nivelul ganglionilor limfatici. Majoritatea cazurilor sunt uşoare, însă unele cazuri mpox-ul poate fi letal.
Boala a fost endemică în unele părţi ale Africii timp de decenii, iar o versiune mai blândă a virusului s-a răspândit la nivel global în 2022, în principal prin contact sexual, determinând OMS să declare o urgenţă de sănătate publică care în prezent a luat sfârşit.
Cercetările efectuate au evidențiat faptul că boala a circulat între oameni timp de cinci ani înainte de explozia globală de cazuri din 2022. Descoperirea transmisiei de lungă durată, ascunsă, între oameni, a dus la apeluri pentru o supraveghere globală îmbunătățită a virusului MPXV pentru a elimina boala
„Orice focar nou sau în curs de dezvoltare poate avea potențialul de a se extinde la nivel global. Trebuie să ne concentrăm pe detectarea focarelor chiar și atunci când numărul de cazuri este scăzut și să găsim o modalitate de a-l elimina înainte de a se stabili în populația umană”, a avertizat, în 2022, dr. Áine O’Toole, biolog evoluționist la Universitatea din Edinburgh implicat în studierea evoluției acestei boli.
Mpox a suferit foarte multe mutații
Mpox a fost descoperită pentru prima dată în anii 1950, atuncicând focarele bolii au lovit maimuțele ținute în laboratoare pentru cercetare. Primul caz uman a fost înregistrat în 1970 în Republica Democratică Congo. Cazurile sporadice din următorii 50 de ani au fost în mare parte în Congo și Nigeria. Înainte de 2020, cele mai multe infecții umane cu mpox erau puse pe seama contactului cu rozătoarele care pot transporta virusul în țările în care boala este endemică. În rarele ocazii în care oamenii au transmis infecția, cei afectați erau de obicei membri ai familiei care trăiau sub același acoperiș.
Într-un amplu studiu prezentat de revista Science, dr. Áine O’Toole a descris în amănunt modul în care virușii colectați de la pacienți în 2022 au purtat mult mai multe mutații decât se aștepta. Biologul a menționat că se așteapta ca virusul mpox să preia o mutație la fiecare trei ani, dar în comparație cu virusul colectat în Nigeria în 2018, mpox-ul de la pacienți în 2022 a avut 42 de mutații.
O privire mai atentă a relevat că majoritatea mutațiilor au fost cauzate de lupte cu sistemul imunitar uman, în special o enzimă antivirală numită apobec3. Descoperirea spune că sistemul imunitar uman conduce evoluția virusului, marcând trecerea la răspândirea sa susținută la om. Pe baza ratei mutațiilor, oamenii de știință estimează că mpox-ul circulă la oameni cel puțin din 2016.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: OMS
