Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a făcut publică prima formă a Strategiei naţionale de acţiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniştilor din sănătate (2026–2030) şi deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate în cadrul ei. Iniţiativa sindicatului vine după două incidente care au avut loc în ultimele zile, în care medici au fost agresaţi în timpul programului.
Documentul este o propunere coerentă de politică publică, adresată Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Parlamentului şi tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, şi reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depăşit de mult stadiul de „cazuri izolate”.
Reprezentanții Federaţiei amintesc faptul că, în săptămâna 16–22 februarie 2026, două agresiuni grave asupra medicilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii – la UPU Târgu Jiu şi în sala de resuscitare a Spitalului Orăşenesc Borşa – au readus în atenţia publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice româneşti, iar Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de „gravitate extremă”.
„Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, între 8% şi 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violenţă fizică la un moment dat în cariera lor. Federaţia Europeană a Asistenţilor Medicali raportează că riscul de violenţă ajunge până la 80% în unele ţări europene. România nu dispune încă de date sistematice în domeniu – ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei”, transmite organizația sindicală.
Strategia se bazează pe experienţa europeană (Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa, Germania, Croaţia, ţările nordice) şi pe instrumentele deja existente în legislaţia română şi în CCMS, inclusiv Anexa nr. 11 privind protecţia salariaţilor împotriva agresiunilor.
FSSR reaminteşte principiul său fundamental: solicitarea tuturor drepturilor include asumarea respectării obligaţiilor şi menţionează că simetria funcţionează şi în sens invers: când statul şi angajatorii nu îşi respectă propriile obligaţii faţă de angajaţi – de la siguranţa la locul de muncă până la drepturile salariale – nu pot pretinde credibilitate în solicitarea respectării obligaţiilor.
„Protejarea profesioniştilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiţie fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcţiona, iar cetăţenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate”, menţionează Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.
În acest context, FSSR supune dezbaterii publice propunerile formulate în Strategie. „Invităm în mod public toţi actorii relevanţi – instituţii ale statului, organizaţii sindicale şi profesionale, manageri, profesionişti din sănătate, reprezentanţi ai pacienţilor şi ai societăţii civile – să participe la finalizarea acestei strategii şi la evenimentele publice dedicate acestei activităţi”, precizează organizația.
Ce solicită FSSR
Prin această Strategie, FSSR solicită ca priorităţi naţionale:
- Adoptarea Strategiei naţionale şi constituirea unui mecanism interministerial de implementare.
- Aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unităţile sanitare, cu audit şi consecinţe pentru neconformare.
- Standardizarea securităţii în spitale: standard minim naţional şi achiziţii de pază orientate pe performanţă.
- Crearea Observatorului Naţional şi a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
- Pachet legislativ dedicat: infracţiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate.
- Program naţional de sprijin post-incident pentru victime.
- Integrarea indicatorilor de siguranţă a personalului (SP.01–SP.28) în standardele ANMCS de acreditare.
„Cine agresează un profesionist din sănătate aflat la datorie nu loveşte doar un angajat, ci pune în pericol viaţa pacienţilor. O societate care îşi agresează salvatorii îşi slăbeşte, de fapt, propria capacitate de protecţie”, atrage atenția Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR).
