„Stemele Principatelor Unite” este o micro-expoziție la care vă invită să participați Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR). Proiectul este prezentat cu prilejul celebrării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.
În colecţiile muzeului se păstrează mai multe obiecte de patrimoniu ce au pictate, gravate sau ştanţate cele trei steme ale epocii lui Cuza.
În primii ani ai domniei sale, în Principatele Unite a fost folosită o stemă de tranziţie, ce reunea simbolurile celor două principate – Moldova şi Ţara Românească. Stema avea două scuturi acolate, pe primul fiind reprezentat capul de bour al Moldovei, iar pe cel de-al doilea, acvila cruciată a Ţării Româneşti; scuturile erau timbrate de o coroană princiară închisă, stemă ce se găseşte pe un castronaş de argint şi pe un pahar de porţelan glazurat în culorile tricolore, ambele expuse cu această ocazie.
După recunoaşterea noului stat de Înalta Poartă şi puterile garante, în decembrie 1861, Carol Popp de Szathmary a desenat o nouă stemă, care a fost folosită de către întreaga administraţie până la sfârşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Noua stemă are un singur scut despicat, în primul cartier al acesteia aflându-se, pe fond albastru şi auriu, acvila cu cruce de aur a Ţării Româneşti, care zboară în jos, iar în al doilea, pe fundal roşu şi albastru, un cap de bour de culoare neagră, cu stea de aur cu şase raze între coarne, ce reprezintă Moldova, având deviza „HONOR ET PATRIA”, stemă reprezentată pe un platou de argint, expus, de asemenea, în cadrul micro-expoziţiei, precizează reprezentanţii muzeului.
Cea de-a treia stemă, din 1864, folosită de către Alexandru Ioan Cuza şi Curtea princiară, apare pe un set de porţelan de Sevres, prezent în expoziţie, având o structură mai complexă şi purtând deviza ‘Toţi în unul’.
În cadrul expoziţiei vor fi prezentate alte două mici suveniruri ale Unirii Principatelor – doi clopoţei. Unul dintre aceştia, despre care se crede că a fost folosit la şedinţa Divanului Ad-hoc din Iaşi, din 5 ianuarie 1859, are gravată stema Moldovei – capul de bour -, o monogramă a lui Alexandru Ioan Cuza – formată din iniţialele „AIC” – şi inscripţia „Divanul Adhoc Moldovenesc 1859 Ianuarie 5 la Iaşii”, fiind un simbol al momentului în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei. Celălalt poartă inscripţia „1861 Dechembrie 11”, data la care Alexandru Ioan Cuza a dat „Proclamaţia către naţiune”, prin care aducea oficial la cunoştinţă populaţiei că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreţ, dorit de generaţiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă şi puterile garante Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie”.
Micro-expoziţia, curatoriată de către dr. Cristina Păiuşan – Nuică, cercetător în cadrul MNIR, va fi deschisă până pe 15 februarie şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Muzeul Naţional de Istorie a României Facebook
