27 septembrie 2022
16.2 C
București

Practici în procesul de învățământ online în care GDPR-ul este încălcat

De citit...

Premierul Ludovic Orban a utilizat termenul „bazaconie” atunci când a fost întrebat despre faptul că mulți dascăli invocă încălcarea regulilor GDPR în organizarea teleducației.

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România (ASCPD) își manifestă îngrijorarea față de declarațiile apărute în spațiul public, menționând că din declarația șefului Executivului nu reiese clar la ce s-a referit când a folosit termenul de „bazaconie” și există două modalități în care se poate interpreta „această afirmație nefericită”.

Dacă este vorba de “profesorii care invocă GDPR-ul ca să evite lecțiile online”, cu toții ar trebui să recunoaștem faptul că există motive întemeiate pentru care aceste cadre didactice își fac griji privind protejarea datelor cu caracter personal a elevilor, cei mai mulți dintre elevi fiind minori, dar și ale profesorilor și părinților. Profesorii reclamă faptul că școala s-a mutat online în grabă, făra reguli clare, fără măsuri de protecție a datelor personale, folosind aplicații nesigure și vulnerabile”, atrag atenția reprezentanții ASCPD.

Mai mult, Asociația prezintă zece exemple de practici întâlnite în România în procesul de învățământ online care încalcă Regulamentul UE 2016/679, generând riscuri considerabile la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor actorilor implicați în învățământul online:

  1. Utilizarea platformelor de comunicare slab securizate, cu zeci de incidente de securitate care transfera datele în SUA, nerespectând Decizia CJUE în cauza C 311/18, privind invalidarea Privacy Shield.
  2. Utilizarea de terminale proprii, nesecurizate, ale profesorilor și elevilor, fără antivirus, fără parole și utilizarea de surse de internet (de cele mai multe ori de tip casnic), fără securizare;
  3. Lipsa de instruire adecvată a cadrelor didactice pentru utilizarea de platforme online care a dus la incidente de securitate;
  4. Transmiterea de coduri și parole de logare pe grupuri de Facebook sau Whatsapp;
  5. Utilizarea de modalități de comunicare între școală și elevi fără respectarea art. 28 din GDPR, respectiv încheierea de acorduri scrise între școală (operator de date personale) și furnizorul de soluții IT (persoana împuternicită);
  6. Utilizarea de conturi email gratuite de tip yahoo sau gmail de către școli, în scop profesional;
  7. Utilizarea de către profesori în comunicarea cu elevii și părinții de adrese de e-mail personale.
  8. Lipsa de informații despre spațiile de stocare a datelor personale ale profesorilor, elevilor și părinților acestora;
  9. Lipsa de proceduri operaționale care duce la o lipsă de transparență în predarea lecțiilor în regim de tele educație.
  10. Captarea și păstrarea de imagini (foto/video) cu elevii în scopul demonstrării susținerii orelor online fără a exista proceduri unitare privind gestionarea echipamentelor pe care se pot stoca, timpul de stocare, unde sunt transmise datele etc.);

În scenariul în care termenul de „bazaconie” a fost folosit pentru a face referire la Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), ASCPD avertizează că o astfel de variantă ar însemna că statul român încalcă prevederile Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene, care la art. 16 stipulează clar ca orice cetățean european are dreptul la protectia datelor personale.

Regulament European 679/2016 este un act normativ, unitar și valabil în toate statele membre UE, care protejează  drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, fiind creat în concordanță cu Art. 16 TFUE, precum și cu Articolele  6, 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: Dreptul la libertate și la siguranță, Dreptul la respectarea vieții private și de familie și Dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

Din păcate, a fost nevoie de acest virus ca să acordăm o atenție mărită beneficiilor digitalizării și vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre tele-muncă, telemedicină, tele educație și mai ales despre știrile false. Trebuie să realizăm și că toată această digitalizare, pe repede înainte, vine la pachet cu asumarea unor riscuri de care mi-aș dori să fim conștienți încă de la început. Nu cred că suntem pregătiți încă să îmbrățișăm digitalizarea și să ne folosim la maxim de beneficiile acesteia. În urma recomandărilor autorităților din România, mai multe companii și instituții au decis să accepte, de pe-o zi pe alta, ca angajații să lucreze de acasă. Din punct de vedere legal eram pregătiți, legislația română avea prevederi clare privind telemunca, și cele mai multe firme au semnat acum cu fiecare angajat doar un act adițional la contractul de munca, pentru a îndeplini aceasta formalitate birocratică. Foarte puține organizații au investit în securizarea echipamentelor și a căilor de comunicare, alegând deseori soluțiile cele mai rapide și ieftine, utilizând de cele mai multe ori echipamentele proprii ale angajaților. Am urmărit cum a crescut numărul incidentelor de securitate, fiind o creștere estimată la peste 300%, de obicei prin campanii de phishing, afectând mii de computere, bazându-se pe naivitatea utilizatorilor care acum citesc orice email legat de acest Coronavirus. Mi-aș fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum și a administrației publice, în alte condiții decât cele de astăzi”, declară Marius Dumitrescu, Președintele ASCPD.

România, fiind parte semnatară a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, care reprezintă Constituția Europei, și-a asumat responsabilitatea respectării tuturor prevederilor din acest document european precum și a actelor subsecvente. Această responsabilite nu trebuie să fie numai una formală, prin coerciția acestor prevederi, ci și una morală, pe care actorii naționali să o asume la nivel de discurs și valori promovate”, adaugă Cristiana Deca, Vicepreședinte ASCPD.

Autor: Mihai Colț
Foto: Arhiva Ordinea Zilei/ ASCPD

 

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei

- Publicitate -spot_img