Cu o istorie de peste 140 de ani, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva se evidențiază datorită colecțiilor de excepție incluse în patrimoniul său. Povestea muzeul devean, asemeni altor muzee transilvanene, începe în sânul Societății de istorie și arheologie a comitatului Hunedoara, înființată la 13 mai 1880, la inițiativa președintelui Tribunalului din Deva, Fekete-Solyom Ferenc.
De remarcat faptul că Societatea a fost prima instituție cultural-științifică din județ, care își asumă o sarcină atât de complexă, muzeistică, arhivistică și bibliofilă.
13 mai 1880
Data de 13 mai 1880 este importantă și pentru faptul că este considerată data la care s-a pus baza statutară a muzeului devean.
Bogata activitate a muzeului a fost susținută financiar de cotizațiile membrilor Societății, de veniturile proprii rezultate din vânzarea publicațiilor, din organizarea conferințelor populare de răspândire a științei și culturii, din excursii științifice, subvenții, donații etc. Director al muzeului a fost numit profesorul și arheologul Teglas Gabor, care ocupa și funcția de director al Liceului real din Deva.
Două probleme au stat în atenția Societății: locul de depozitare și expunere a colecțiilor și îmbogățirea permanentă a colecțiilor.
Inițial, colecțiile Societății aveau un caracter închis, ele fiind apanajul unui public restrâns la specialiști din domeniul istoriei, științelor naturale și etnografiei, în mare parte din lipsa spațiului de expunere.
Acest fapt a determinat conducerea Societății să caute mai multe clădiri unde să adăpostească colecțiile, printre care s-a numărat clădirea „Magna Curia”, șopronul închis de lângă „Magna Curia” și Castelul Corvineștilor de la Hunedoara.
Primul sediu a fost în casa lui Pogany Adam din Deva
În ședința din 20 iulie 1881 s-a hotărât ca muzeul să fie deschis în casa particulară a lui Pogany Adam din Deva, strada Hunedoarei, contractul de închiriere fiind întocmit de jurisconsultul dr. Lazar Petcu, chiria fiind stabilită la 180 de florini anual. În această clădire s-a făcut și inaugurarea oficială a muzeului.
După mai bine de patru decenii, muzeul a fost mutat în clădirea-monument istoric „Magna Curia”, în care își desfășoară activitatea și astăzi.
Societatea de istorie și arheologie a comitatului Hunedoara
Societatea și muzeul au inițiat adevărate campanii de strângere de obiecte muzeale de interes istoric, arheologic, etnografic, documente istorice, cerând ajutorul conducerii locale și județene. Patrimoniul muzeului cuprindea nenumărate materiale din antichitate, majoritatea romane, apoi din preistorie (unelte de piatră și os, vase, diverse obiecte din os și bronz, fibule, obiecte de podoabă, zeități orientale – Mithras, menhirele (statui miniere) de la Baia de Criș, monumente epigrafice, cărămizi ștampilate din perioada romană (Legiunea XIII, III și V), steampuri de la minele de aur, o colecție etnograficăa, una numismatică și de științele naturii (ornitologică).
Oamenii care au pus bazele patrimoniului muzeal
La începuturile sale patrimoniul muzeal însuma cam 5.000 de piese, în anul 1921 acesta ridicându-se la 11.000 de piese. Lui Teglas Gabor i se datorează dezvoltarea impetuoasă a muzeului și achizițiile numeroase și valoroase făcute de muzeu în timpul celor 23 de ani cât a condus această instituție. În opera de edificare muzeală și științifică a instituției pe care o conducea, Teglas Gabor a fost ajutat de Kiraly Pal, cu care a efectuat multe săpături arheologice, autor al renumitei opere a timpului „Dacia Provincia Augusti”, de istoricul și orientalistul de talie europeană Geza Kuun, Zsofia Torma și mulți alții.
Muzeul are o colecție extrem de valoroasă
Din corespondența Societății reiese că aceasta a întreținut relatii de colaborare cu 52 de muzee, biblioteci, universități și alte instituții din țară și străinătate (Academia Română, Muzeul Național Român din București, Societatea Arheologică Româna din Bucovina, Astra, Verein fuer Siebenbuergische Landeskunde din Sibiu, Biblioteca „Jagellonska” din Cracovia, Universitatea din Praga, Lemberg și Belgrad, arhivele centrale din Vatican, Viena și Budapesta etc.
Istoricii de dincolo de Carpați vin în Hunedoara
În anul 1898 muzeul devean s-a subordonat Inspectoratului Muzeelor, beneficiind astfel de ajutoare financiare din partea statului.
La începutul lui septembrie 1916, cele mai valoroase obiecte muzeale au fost trimise la Muzeul Național din Budapesta de unde au fost readuse un an mai târziu, restul obiectelor fiind ascunse. În pofida împrejurărilor dificile de război, muzeul din Deva și-a continuat activitatea, iar după Unirea din 1918 a intrat în rețeaua de stat a muzeelor.
Tzigara-Samurcaș reface colecția etnografică
Marea Unire din 1918 i-a adus muzeului devean un nou spațiu în cladirea din Strada A. Șaguna nr. 10, care aparținea Reuniunii femeilor. Tot în această perioadă a fost elaborat și noul Statut de funcționare al muzeului și colecțiile au fost reorganizate, formându-se următoarele secții: daco-romană, medievală, contemporană, numismatică, etnografie, istorie naturală.
În anul 1927 muzeul este mutat într-o nouă clădire din strada Regele Carol nr. 59, vechea clădire fiind repartizată Cercului militar, încăperile noii clădiri fiind împărțite cu Societatea culturală Astra.
Abia în anul 1938 clădirea „Magna Curia”, atât de râvnită de muzeu în decursul anilor, va deveni sediul în care și astăzi ființează și își desfășoară activitatea.