Senatul a adoptat Legea privind pantouflage-ul, act normative care unifică şi clarifică sistemul de restricţii pre- şi post-angajare aplicabile persoanelor care exercită sau vor exercita funcţii ori demnităţi publice. Această inițiativă legislative intervine în contextul aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), reprezentând un pas important în consolidarea integrităţii în administraţia publică.
Legea privind pantouflage-ul, care stabilește restricţii la angajarea în sistemul public, respectiv restricţii la trecerea din sistemul public în mediul privat a fost inițiată de USR.
Violeta Alexandru, preşedinta Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), apreciază că adoptarea acestui proiect, alături de reglementările privind instituirea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, reprezintă paşi decisivi în procesul de aderare.
Documentul introduce pentru prima dată în legislaţia românească restricţii pre- şi post-angajare pentru demnitari, funcţionari şi alţi angajaţi din instituţiile publice care pot influenţa decizii, astfel încât să fie evitat fenomenul cunoscut drept „pantouflage/revolving door” — trecerea rapidă din funcţii publice către companii/entităţi private (şi invers) cu care au avut, anterior, relaţii de lucru.
Astfel, legea stabileşte o perioadă de reflecţie de 12 luni pentru persoanele care părăsesc funcţii publice cu atribuţii decizionale, timp în care nu pot ocupa posturi sau colabora cu entităţi private cu care au fost în relaţie contractuală în instituţiile de stat în care au activat.
Respectarea acestor reguli şi aplicarea sancţiunilor intră în sarcina Agenției Național de Integritate, care va avea competenţe extinse.
Totodată, legea legea introduce reguli coerente privind perioada de incompatibilitate la preluarea mandatului sau a începerii raporturilor de serviciu, pe o perioadă de 12 luni, limitând influenţa pe care demnitarii şi funcţionarii publici ar putea-o exercita la preluarea unei noi funcţii/poziţii.
