Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) vine cu vești bune, susținând că stratul de ozon din atmosfera planetei noastre se află „pe drumul către o recuperare pe termen lung”. Fenomenul are loc în ciuda unei erupţii vulcanice distrugătoare din Pacificul de Sud. Totuși, Terra se confruntă în continuare cu problema încălzirii globale, fiind necesare măsuri urgente pentru încetinirea acestui fenomen.
Analizele experților OMM indică faptul că stratul de ozon este pe cale să revină la nivelul său din 1980 în jurul anului 2066 deasupra Antarcticii, în 2045 deasupra Arcticii şi în 2040 deasupra restului lumii.
În buletinul annual privind ozonul al agenţie din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite se menționează că desi erupţia vulcanică de lângă Tonga de la începutul anului 2022 a dus la o scurtă perioadă de diminuare accelerată a ozonului deasupra Antarcticii anul trecut, determinată de nivelurile mai ridicate de vapori de apă din atmosferă, pierderile de ozon globale au fost limitate.
Stratul de ozon protejează Pământul de radiaţiile ultraviolete ale Soarelui, care sunt asociate cu cancerul de piele şi cu alte riscuri pentru sănătate.
Experții OMM pun acest succes în domeniul mediului pe seama prevederilor protocolului de la Montreal, care a intrat în vigoare în 1989 și care a convenit să elimine treptat clorofluorocarburile (CFC) şi alte substanţe care diminuează stratul de ozon.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, apreciază că lucrul acesta „reprezintă un puternic simbol al speranţei într-o perioadă în care cooperarea multilaterală a fost supusă unor tensiuni”.
Rămâne problema încălzirii globale
Chiar dacă CFC-urile au fost înlocuite în mare parte cu hidrofluorocarburi (HFC), care nu provoacă distrugerea stratului de ozon, iar acestea sunt gaze cu un efect de seră puternic şi care duc la încălzirea climei.
În aceste condiții, țările pun acum în aplicare Amendamentul de la Kigali, semnat în 2016 pentru a fi adăugat Protocolului de la Montreal, care va reduce treptat producţia de HFC-uri şi ar putea evita încălzirea globală a climei planetei noastre cu aproximativ 0,5 grade Celsius până în anul 2100.
În prezent, China rămâne cel mai mare producător mondial de HFC-uri, cu o capacitate actuală echivalentă cu aproape două miliarde de tone de dioxid de carbon. Aproximativ un sfert din acea cantitate este exportată.
Ministerul Mediului din China a anunţat la începutul acestei săptămâni că va publica în curând un plan pentru a controla mai bine producţia de HFC. Ca ţară în curs de dezvoltare, China este obligată să îşi reducă consumul de HFC cu 85% în perioada 2013-2045.
China îşi reduce cotele de producţie şi reprimă producţia ilegală, dar a avertizat în acest an că încă „se confruntă cu provocări uriaşe” în ceea ce priveşte eliminarea treptată a HFC-urilor, care sunt utilizate de o gamă largă de industrii diferite, dintre care multe întâmpină dificultăţi în a găsi produse înlocuitoare.
