Abuzul de antibiotice s-a transformat într-o problemă de sănătate publică. În ciuda avertismentelor venite de la experți, oamenii continuă să consume fără rost astfel de tratamente. Din păcate, statisticile arată că 90% dintre reţetele de antibiotice se scriu în afara spitalului, ceea ce evidențiază faptul că recomandările nu vin de la specialiști și nu au la bază o analiză atentă. Sunt foarte multe cazurile în care medicii de familie sunt cei care eliberează rețete pentru tipul acesta de medicamente. Mai mult, sunt farmacii care vând antibiotice fără a exista o prescripție în prealabil. Și cum oamenii nu fac diferența între o infecție virală și una bacteriană, ajung să se trateze de gripă cu antibiotice. Din păcate, ei nu sunt conștienți că medicamentele acestea nu-i ajută să treacă peste boală și le mai și destabilizează organismul, expunându-i la alte efecțiuni. Experții atrag atenția că, dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru reducerea consumului de antibiotice, în cel mult două decenii, infecțiile banale, care acum se pot trata cu ușurință, vor ajunge să ucidă.
În contextul în care România este „campioană” la consumul de antibiotice, se impune derularea unor campanii de informare a populației asupra riscurilor care intervin pentru fiecare individ în parte, dar și pentru societate în general, ca urmare a creșterii acestui fenomen.
Pentru a le explica oamenilor cât de nociv este consumul de antibiotice, am stat de vorbă cu Daniela Balauru, medic primar Boli Infecțioase în cadrul Spitalului General CF Ploiești.
Specialistul a identificat două mari probleme generate de acest consum masiv de antibiotice.
Prima dintre ele este rezistența antimicrobiană, un fenomen care, dacă este scăpat cu totul de sub control, poate deveni la fel de periculos ca o pandemie. „Dacă antibioticul nu este prescris pentru boala potrivită, în doza potrivită, intervalul de timp potrivit, devine periculos. Fiind prescris incorect, se ajunge la apariția rezistenței germenului față de antibioticul respectiv. Pentru că germenii aceștia sunt și ei foarte deștepți și se perfecționează pe zi ce trece, dobândesc multiple mecanisme de rezistență. Avea profesorul Streinu o vorbă : „îi dăm un antibiotic de poftă”, adică nici nu eradicăm infecția, nici nu oprim boala, ci doar germenele devine mai rezistent”, explică dr. Daniela Balauru.
CITEȘTE ȘI: Spitalul General CF Ploiești: Programul de vizită este limitat la zece minute pentru un pacient. Aparținătorii sunt obligați să respecte o serie de reguli
Medicul atrage atenția că antibioticul se ia doar în cazul infecțiilor, nu atunci când avem gripă, răceală etc. „Un medic informat își dă seama, în funcție de locul infecției, de zona în care este localizată infecția, despre ce fel de germene este vorba și ce tip de antibiotic se potrivește. În fiecare loc din organism se dezvoltă anumiți germeni și atunci te poți orienta după locul infecției. E drept că pentru un doctor care nu este infecționist este un pic mai greu să facă o astfel de analiză. Nu e o treabă ușoară să jonglezi cu toți microbii care sunt și cu toate antibioticele. Pentru a putea face lucrul acesta este nevoie de mult studiu, dar mai ales de multă experiență. De aceea cred că este important ca atunci când apare un pacient cu o astfel de afecțiune acesta să ajungă la un infecționist. Măcar în cazurile severe sau în cazurile cu germeni multirezistenți să se meargă pe acest principiu. Dacă o amigdalită sau o infecție urinară pot fi tratate fără probleme de către un medic de familie, pentru infecții complicate: infecții osoase, infecții bronhopulmonare severe, septicemii, meningite sau infecții cu germeni multirezistenți, pacienții ar trebui să ajungă la infecționist.”, punctează interlocutoarea Ordinea Zilei.
Antibioticul te poate îmbolnăvi mai rău!
O a doua problemă a consumului de antibiotice de care oamenii ar trebui să țină cont îi vizează direct pe cei care au astfel de obiceiuri. Mulți cred că dacă iau antibiotic se fac bine, dar în realitate nu fac altceva decât să-și destabilizeze organismul, iar în cazuri foarte grave să ajungă să dezvolte o infecție rezistentă cu Clostridium difficile, o afecțiune foarte greu de tratat.
„Sigur că există impact și asupra omului direct, în sensul în care antibioticul îți dezechilibrează flora normală a organismului, îți dezechilibrează și flora bucală, și flora intestinală, și flora vaginală. Chiar în condițiile în care se asociază probioticul, tot se dezechilibrează flora. Dacă se dezechilibrează flora intestinală apar acele infecții cu Clostridium difficile, care sunt foarte greu de tratat, mai ales la pacienții cu un organism compromis de boală. Având în vedere riscul acesta legat de Clostridium difficile, sunt de părere că medicii care prescriu antibiotice ar trebui să fie informați în ceea ce privește antibioticele cu risc foarte mare de Clostridium și să încerce să le evite pe cât se poate. Pentru că o diaree cu Clostridium dificile, de obicei, necesită internare. Ne putem trata cu un antibiotic pentru un germene și să ajungem să dezvoltăm un alt germene. Aici intră și diareea cu Clostridium, intră și toate tipurile de candidoze. Sunt dezechilibre grave pentru organism”, avertizează dr. Daniela Balauru.
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul. Dr. Daniela Balauru, medicul care vrea să le redea pacienților optimismul și încrederea în viață
Curele cu antibiotic trebuie să fie cât mai scurte
Un alt sfat important venit de la expertul Spitalului General CF Ploiești este acela că antibioticul trebuie luat pe o perioadă cât mai scurtă de timp. Atunci când există indicația medicală pentru un astfel de tratament, este vital să se respecte recomandarea făcută de specialist. „Pentru fiecare antibiotic, atunci când se prescrie, se indică un ritm de administrare. Trebuie să ținem cont că probioticul acesta nu ne va proteja în mod obligatoriu de tulburări de floră. Până la un punct este folositor, dar să nu așteptăm miracole de la probioticul respectiv. În principiu, antibioticul ar trebui să fie luat pe o durată cât mai scurtă de timp. Adică nu prelungim tratamentul decât în cazuri justificate, în care sunt infecții severe sau infecții care se vindecă foarte greu. Ideea ar fi ca o cură de antibiotic să fie cât mai scurtă.”, transmite dr. Daniela Balauru.
O armă revoluționară care se poate întoarce împotriva vieții
Antibioticele au reprezentat una dintre cele mai revoluționare descoperiri din secolul trecut. Se poate spune că în plan medical a fost cel mai important succes al omului în lupta cu bolile, ajutându-l să vindece afecțiuni dintre cele mai grave.
Faptul că bacteorologul Alexander Fleming a descoperit, din întâmplare, în anul 1928, penicilina a reprezentat un pas uriaș pentru om. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor.
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul. Dr. Diana Turcu, medicul care tratează inimi
Cercetătorii au reușit, în timp, să dezvolte o armă eficientă în războiul omului cu infecțiile care decimau populațiile, iar în acest moment, antibioticele formează un grup larg în care regăsim în jur de o sută de medicamente.
Din păcate, odată cu dezvoltarea acestui tip de tratament, a crescut și consumul, iar oamenii au ajuns să abuzeze de el prin automedicație. Totodată, s-a ajuns în situația în care înghițim fără să vrem antibiotice din cauza utilizării acestora în agricultură și în industria alimentară.
De altfel, circulaţia crescută a antibioticelor, atât la oameni, cât şi la animale, a determinat apariţia unor mutaţii la nivelul genomului bacterian, mutaţii care au dus la câştigarea rezistenţei la antibiotice. Anual, la nivelul Uniunii Europene, se înregistrează în jur de 25.000 de decese cauzate doar de rezistența la medicamentele antimicrobiene. Fenomenul este unul îngrijorător și a devenit în mod clar o problemă de sănătate publică pentru care trebuie găsite urgent rezolvări.
La fel de îngrijorător este și faptul că niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani. Experții Organizației Mondiale a Sănătății atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca, la nivel mondial, zece milioane de decese pe an.
În România, situația este și mai dramatică având în vedere gradul foarte crescut al utilizării tratamentelor cu antibiotice în rândul populației. Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului și pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor. Datele sunt îngrijorătoare și relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât.
CITEȘTE ȘI: Stare de alertă epidemiologică de gripă: Este contraindicată automedicația cu antibiotice și se recomandă continuarea campaniei de vaccinare
Autoritățile de la noi par depășite de această problemă, lucru ce reiese și din modalitățile prin care încearcă limitarea abuzului de antibiotice.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă ordinul emis luna trecută de Ministerul Sănătății, prin care a fost elaborată o nouă metodologie de monitorizare a prescrierii şi de raportare a eliberării medicamentelor antibiotice şi antifungice de uz sistemic. În încercarea de a reduce consumul medicamentelor de acest tip, instituția condusă de Alexandru Rafila nu a făcut altceva decât să împovăreze medicii cu noi sarcini birocratice. S-a ajuns în situația în care nu s-a găsit o soluție pentru această problemă majoră de sănătate publică, dar au intervenit alte probleme care pot duce la limitarea timpului pe care un medic îl alocă fiecărui pacient. În plus, li s-a permis farmaciștilor să elibereze „în caz de urgență” antibiotice.
Mulți au caracterizat ordinul emis de Ministerul Sănătății ca fiind unul „din pix”, fără a exista o analiză reală a acestui fenomen.
Autoritățile ar trebui ca atunci când vin cu astfel de normative să studieze înainte statisticile la care au acces și care le pot arăta de unde pleacă problema consumului de antibiotice.
De exemplu, un studiu publicat de Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) a evidențiat faptul că România se situează pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice. Statistica arată că zilnic sunt administrate în țara noastră 25,7 doze la o mie de locuitori. În paralel, analizele realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate ( CNAS) au scos la iveală faptul că în anul 2022, unul din patru români a cumpărat antibiotice în baza unei rețete compensate eliberate de medicul de familie.
CNAS a decontat astfel de tratamente în valoare de 200 de milioane de euro. Trebuie menționat că sunt multe medicamente de acest tip care nu se decontează. În plus, cercetarea CNAS nu include tratamentele administrate în spitale. Dar dacă luăm doar aceste date prezentate mai sus, putem trage concluzia că cea mai mare parte a indicației de tratament cu antibiotice pleacă din medicina primară. În aceste condiții, ordinul emis în ianuarie de Ministerul Sănătății nu are niciun impact real și nu rezolvă cu nimic problema.
Medicii specialiști în Boli Infecțioase sunt de părere că se impune derularea unor campanii susține prin intermediul cărora oamenii să fie informați asupra riscului la care se expun atunci când consumă astfel de medicamente. De asemenea, este nevoie de o rigurozitate mai mare în eliberarea rețetelor de antibiotice, rigurozitate care ar trebui să plece de la nivelul cabinetelor de medicină de familie și să ajungă până în farmacii.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ștefania Enache
