Francezii de la Nutri’Earth au liber la comercializarea în Europa a pudrei din larve de gândaci de făină. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a semnat regulamentul care prevede că, începând din 10 februarie, pudra din viermi galbeni de făină, larve ale gândacilor de făină (Tenebrio molitor), este un aliment autorizat pe piața comunitară. Acesta este al patrulea produs alimentar derivat din insecte care primește aviz pozitiv din partea CE. Nu este exclus ca foarte curând să fie aprobată pentru vânzare și carnea creată în laborator. De altfel, din vaza anului trecut, firma franceză Gourmey a transmis Comisiei o solicitare de a autoriza vânzarea de foie gras obţinut în eprubetă. În plus, Marea Britanie a început comercializarea produselor din carne artificială, pe care a inclus-o în dieta animalelor. Experții organizațiilor internaționale susțin că, în contextul dispariției multor surse de hrană pentru populația de pe Terra, insectele și hrana artificială pot salva omenirea de la foamete.
Documentul emis de CE stabilește că pudra tratată cu UV din larve întregi de „Tenebrio molitor” trebuie inclusă în lista cu alimente noi a Uniunii Europene prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470.
Astfel, firma franceză Nutri’Earth, care are exclusivitatea acestui produs, îl poate introduce pe piață în următorii cinci ani conform aceluiaşi regulament care este obligatoriu şi se aplică direct în toate statele membre.
CITEȘTE ȘI: După gustările cu vierme galben uscat, Comisia Europeană include și „lăcusta călătoare” în dieta noastră
Brânză, gemuri, paste şi pâine cu pudră din larve de gândaci
Acest produs va ajunge pe piață ca „Novel Food” ( n.r. Aliment Nou) și urmează să fie folosit ca ingredient într-o serie de alimente destinate populaţiei europene. Pudra din viermi galbeni de făină va fi folosită într-o serie de alimente precum brânză, gemuri, paste şi pâine, cu condiţia ca larvele să fi fost tratate cu radiaţii UV.
Conceptul de „Novel Food” este definit drept hrană ce nu a fost consumată în mod semnificativ de europeni înainte de 15 mai 1997, când s-a introdus prima reglementare cu privire la noile alimente. Niciun stat membru nu a confirmat un nivel semnificativ al consumului uman de insecte din orice specie înainte de 15 mai 1997.
Pentru a-și argumenta decizia de a aproba astfel de produse, Comisia Europeană susţine că diversificarea ofertei alimentare cu hrană din insecte contribuie pozitiv la mediu şi la sănătate, răspunzând în acelaşi timp cererii în creştere de proteine din rândul clasei de mijloc, în condiţiile creşterii costurilor economice şi de mediu ale producţiei de proteine animale.
În ceea ce priveşte consumul de insecte, Comisia consideră că rămâne la latitudinea cetăţenilor europeni dacă doresc să mănânce sau nu insecte, dar precizează că folosirea insectelor ca o sursă alternativă de proteine nu este ceva nou şi adaugă că insectele sunt mâncate în mod regulat în numeroase regiuni ale lumii.
CITEȘTE ȘI: Afacerea viermele prinde contur! Alimentele pe bază de insecte, tot mai aproape de farfuriile europenilor
Afaceri generate de „noile alimente”
În prezent, piața europeană pentru „noile alimente” este destul de puțin mediatizată, dar specialiștii estimează o dezvoltare a acesteia pe măsură ce produse de acest tip sunt autorizate pentru comercializare.
Chiar dacă subiectul acesta este destul de puțin dezbătut, trebuie menționat faptul că Europa este un lider în ceea ce priveşte start-up-urile concentrate pe creşterea insectelor, după ce a inclus insectele pe lista alimentelor sustenabile. Autorităţile europene au alocat fonduri pentru cercetare şi facilităţi de producţie, iar blocul comunitar permite deja folosirea insectelor pentru hrana peştilor, câinilor şi pisicilor.
Mai mult, câteva state membre UE, inclusiv Finlanda, Belgia şi Olanda, permit de mai mulți ani vânzarea, în magazine, de alimente care conţin insecte.
Deși la nivelul consumatorilor din Europa există o repulsie în ceea ce privește alimentația bazată pe insecte, trebuie menționat că, la nivel planetar, în jur de două mii de specii de insecte sunt folosite în dieta curentă a două miliarde de persoane.
Urmează carnea artificială
Gastronomia bazată pe alimente de tip nou nu include doar materia primă din insecte, ci și carnea artificială. De exemplu, de vara trecută, firma franceză Gourmey a transmis Comisiei o solicitare de a autoriza vânzarea de foie gras obţinut în eprubetă.
De asemenea, Marea Britanie, care este destul de activă în acest domeniu, este prima țară din Europa care a pus, anul trecut, pe piață carnea artificială. E drept că s-a început cu introducerea ei în dieta animalelor.
Organismele de reglementare din Regatul Unit au permis unui start-up local să producă carne de pui din celule cultivate în laborator, carne destinată animalelor de companie.
În ultimii ani, informațiile referitoare la carnea cultivată în laborator au împărțit lumea. Adepții acestui produs au susținut că fabricarea sa va diminua impactul asupra mediului provocat de carnea produsă în mod convenţional. Carnea cultivată în laborator este creată în urma unui proces prin care se folosesc celule animale pentru a dezvolta ţesut muscular asemănător cu carnea provenită de la animale sacrificate.
În cealaltă tabără sunt cei care se opun consumului de carne artificială, invocând faptul că este periculoasă pentru sănătate.
Deși Marea Britanie a făcut public faptul că va comercializa tipul acesta de produs, trebuie văzut și în ce măsură start-up-ul Meatly va reuși să-l impună pe piață.
Europa are o cultură culinară la care ține foarte mult și acesta este principalul motiv pentru care obținerea aprobărilor necesare pentru consumul de către oameni al cărnii cultivate în laborator se anunță un proces îndelungat.
În acest context, companiile care vor să producă și să vândă carne artificială și-au îndreptat atenția spre Asia şi SUA pentru creşterea viitoare. Chiar dacă America şi Singapore au permis vânzarea de carne de pui cultivată în laborator către oameni, cantităţile vândute până acum au fost minimale.
CITEȘTE ȘI: Albinele și alte insecte polenizatoare sunt în declin
Foametea amenință omenirea
Tipul acesta de politici nu sunt întâmplătoare, ele apar în contextul în care rezervele de hrană sunt din ce în ce mai puține, omenirea fiind în pragul foametei generalizate. Fenomenul nu amenință doar răzleț anumite regiuni de pe Terra, ci riscă să se extindă la nivel planetar.
Dispariția cu repeziciune a unui număr impresionat de specii de animale şi plante, dar și creșterea numărului de locuitori ai planetei sunt doar două din motivele care contribuie decisiv la dezvoltarea pericolului ca Pământul să rămână fără resurse de hrană.
De foarte mulți ani, experții atrag atenția că omenirea se confruntă cu nesiguranţa alimentară, iar fenomenul poate crește cu vitează în intensitate.
Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) din cadrul ONU a transmis nenumărate semnale referitoare la faptul că oamenii au la dispoziție tot mai puține specii pe care se pot baza pentru a-şi asigura hrana. Mai mult, sistemele de producție existente sunt tot mai vulnerabile în fața șocurilor, cum sunt dăunătorii sau bolile, seceta sau alte fenomene meteo extreme cauzate de schimbările climatice.
Specialiștii sunt de părere că pentru a evita un dezastru planetar este nevoie ca producția global de alimente să devină mai diversă şi să includă specii care nu sunt consumate pe scară globală, dar ar putea face faţă mai bine la un climat ostil şi la boli.
Mai mult, diversificarea ar putea ajuta şi la combaterea malnutriţie, aducând alimente mai puţin cunoscute, dar foarte hrănitoare în atenţie, aşa cum este fonio, o cereală adaptată la un climat cald imprevizibil sau cum sunt insectele.
O altă recomandare a experților este aceea ca țările să-și dubleze, până în 2030, productivitatea şi veniturile micilor producători de alimente în scopul eliminării foametei şi pentru a asigura accesul tuturor oamenilor la hrană.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Meniul pentru Planetă, o alimentație benefică și pentru sănătate, și pentru Terra
