Grădina Muzeului Hărţilor îşi deschide porţile publicului, duminică, între orele 12.00 – 16.00, pentru un prânz comunitar pregătit de Chlorys – artistă vizuală şi sonoră, pasionată de gastronomie, cu o practică adânc ancorată în observarea atentă a mediului natural.
Prânzul va fi însoţit de o degustare de băuturi fermentate cu plante din flora spontană, realizate de lector univ. dr. Vasilica Luchian, care va susţine şi o prelegere despre plantele aromatice şi rolul lor în susţinerea imunităţii.
Prin proiectul „Grădina Comunitară de la Muzeul Hărţilor”, desfăşurat în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025 a fost amenajată gradina mzeului care cuprinde:
- peste 20 de specii noi de plante perene şi arbuşti – plantele perene reduc nevoia de resurse şi favorizează echilibrul natural în grădini şi peisaje urbane;
- mică grădină de plante aromatice, care atrage polenizatori esenţiali, filtrează aerul, îmbunătăţeşte solul şi creează un spaţiu de relaxare senzorială;
- două zone cu micro-pajişti – surse esenţiale de hrană pentru polenizatori, precum albine, fluturi şi alte insecte benefice ecosistemului;
- zone de recreere, menite să faciliteze momente de relaxare şi reflecţie pentru vizitatorii muzeului şi ai cartierului.
Spațiul a fost revitalizat şi activat, conform principiilor de ecologie urbană, de către Club Clorofila, alături de o echipă multidisciplinară de specialişti şi 55 de voluntari, transformându-l într-un mic refugiu verde în mijlocul oraşului. Revitalizarea s-a desfăşurat în cadrul a şase ateliere de grădinărit, ghidate de specialişti, la care au participat vecini de pe strada Londra şi din cartierul Dorobanţi, dar şi bucureşteni din toate colţurile oraşului.
Proiectul este finanţat de În ZONA TA, acţiune a Platformei de mediu pentru Bucureşti, program strategic al Fundaţiei Comunitare Bucureşti şi ING România.
Muzeul Hărţilor din Bucureşti este una dintre puţinele instituţii culturale de acest fel din lume. Muzeul îşi propune să devină o resursă valoroasă pentru comunitate, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii şi angajarea creativă. De asemenea, Muzeul susţine conştientizarea patrimoniului natural, integrând iniţiative care explorează legătura dintre comunitate şi mediu. Astfel, nu doar valorificăm hărţile, ci contribuim şi la formarea identităţii şi conştiinţei ecologice a comunităţii.
Autor: Bella Steriadis
Foto: Muzeul Hărţilor
