6 decembrie 2022
3.8 C
București

FMI este la ANAF. Se caută soluții pentru încasări mai mari din taxe

De citit...

Reprezentanţii Fiscului vor analiza timp de două săptămâni, împreună cu echipa tehnică a Fondului Monetar Internaţional, cele mai bune strategii de creştere a conformării voluntare. Concluziile acestor discuții urmează să fie făcute publice pe 7 octombrie.

Am participat la şedinţa de deschidere a misiunii de asistenţă tehnică a Fondului Monetar Internaţional în România, alături de reprezentantul FMI, Cameron Smith. Întâlnirile dintre reprezentanţii ANAF şi cei ai FMI vor continua în următoarele două săptămâni, obiectivul fiind identificarea celor mai bune strategii de creştere a conformării voluntare, urmând ca pe 7 octombrie să fie prezentate concluziile întâlnirilor, dar şi un plan de acţiune”, a scris pe Facebook preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

Șeful Fiscului susține că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a obţinut încasări de 246,2 miliarde de lei în primele opt luni din 2022, iar până la finalul anului suma ar urma să ajungă la aproximativ 375,9 miliarde de lei.

Practic, în opt luni de zile, am reuşit să aducem la bugetul de stat 246,2 miliarde de lei, iar ca urmare a ultimei rectificări bugetare, până la finalul anului, total încasări pe care trebuie să le realizeze ANAF se cifrează undeva în jur de 375,9 miliarde de lei. Dacă ne comparăm cu veniturile realizate anul trecut, în primele opt luni din acest an avem o creştere de 22,4% ca indice nominal şi de de 12,5% ca indice real. Trebuie să ţinem cont de inflaţie, de creşterea economică, de tot ce se întâmplă în economie la un moment dat”, a menționat Heiuș.

În primele opt luni din 2022 angajaţii ANAF au efectuat peste 23.000 de controale la agenţii economici.

Sumele suplimentare atrase ca urmare a acestor controale se apropie de două miliarde de lei, pe partea de inspecţie, iar Antifrauda a ajuns la aproape un miliard de lei, sume sustrase declarării şi achitării”, a mai spus președintele ANAF.

FMI recomandă noi „reforme”

De altfel, oficialii FMI au atras atenția României că trebuie să implementeze politici macroeconomice prudente care protejează stabilitatea macroeconomică şi să revigoreze reformele structurale pentru a impulsiona creşterea economică.

Directorii au subliniat nevoia de a continua consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală şi a reduce dezechilibrele externe. Ei sunt de acord în general că actualele plafoane ale preţurilor la energie ar trebui să fie temporare şi încurajează autorităţile să le elimine treptat şi să le înlocuiască cu măsuri care să îi vizeze pe cei mai vulnerabili…Directorii recomandă reforme în sectorul pensiilor şi salariilor din sectorul public. Deşi salută recentele măsuri fiscale, directorii încurajează autorităţile să aibă în vedere o reformă mai ambiţioasă în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi îmbunătăţirea eficienţei TVA”, a punctat FMI.

De asemenea, membrii boardului FMI subliniază că politica monetară trebuie să rămână suplă şi sunt de acord că rata dobânzii va trebui să continue să crească pentru a preveni apariţia unei spirale salarii-preţuri. Pe fondul slăbirii competitivităţii externe şi creşterii deficitului de cont curent, directorii FMI recomandă o tranziţie graduală spre un curs de schimb mai flexibil care, împreună cu consolidarea fiscală, ar ajuta la rezolvarea dezechilibrelor externe.

În plus, directorii FMI au atras atenţia asupra necesităţii revigorării reformelor structurale pentru a impulsiona creşterea economică şi a reduce dezechilibrele regionale. În acest context, oficialii FMI au menţionat importanţa implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în paralel a consolidării managementului investiţiilor publice pentru a profita la maximum de fondurile disponibile de la Facilitatea Europeană de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit FMI, avansul economiei româneşti este estimat la 4,8% pentru acest an (faţă de 5,9% anul trecut), susţinut în principal de cererea internă. Preţul la energie şi alimente va menţine inflaţia la un nivel ridicat până la finalul lui 2023. FMI prognozează o inflaţie medie de 13,3% pentru acest an şi una de 10% pentru anul viitor.

Misiunile FMI sunt realizate ca parte a procesului de consultări periodice (de obicei anuale) desfăşurate în baza Articolului IV din Statutul FMI, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI (împrumut din partea FMI), ca parte a discuţiilor din cadrul programelor monitorizate de experţii fondului, sau ca parte a altor activităţi de urmărire a evoluţiilor economice de către experţii FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

Autor: Ioana Galeș
Foto: ANAF
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Care sunt cele mai mari amenințări la adresa derulării unor afaceri

Cele mai mari ameninţări la adresa derulării afacerilor în următorii doi ani, în ţările G20, sunt reprezentate de impactul inflaţiei rapide, al crizei datoriilor...

Știrile zilei

- Publicitate -spot_img