Exponatul lunii, pe care îl propune în februarie Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva ( M.C.D.R.), a aparținut unui politician cunoscut al României. Este vorba despre carnetul de deputat primit de către Petru Groza, în cadrul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, din primăvara anului 1957.
În urma alegerilor convocate pe data de 3 februarie din acel an, Frontul Democrației Populare (din care făceau parte Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular şi Uniunea Populară Maghiară) a obținut aproximativ 98 % din voturi, iar carnetul de deputat cu numărul 2, emis la data de 18 martie, îi este atribuit lui Petru Groza.
Familia Groza a făcut donația către M.C.D.R.
Exponatul poate fi vizionat pe tot parcursul lunii februarie, de marți până duminică, între orele 9-1630.
De la avocatură la politică
Petru Groza s-a născut în familia preotului ortodox Adam Groza din Băcia, județul Hunedoara, și a urmat clasele primare în localitatea natală, iar cele secundare la Coștei, Lugoj și la Colegiul Kun din Orăștie.
Între anii 1903-1905, a studiat la Facultatea de Drept și Științe Economice din Budapesta. Își va continua studiile la Berlin, apoi la Facultatea de Drept Comercial și Economie Politică din Leipzig.
În 1907 Petru Groza obține doctoratul în științe juridice cu distincția magna cum laude.
La întoarcerea în țară, Groza a practicat avocatura în Lugoj, apoi în Deva. De asemenea, s-a implicat în viața Bisericii Ortodoxe, fiind membru laic al Sinodului Mitropoliei Sibiului din 1911.
Cariera politică o începe în Partidul Național Român, unde are ocazia să fie alături de liderii mișcării naționale a românilor din Ardeal: Gheorghe Pop de Băsești, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu și alții.
Pe 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, primele pe baza votului universal, Petru Groza este ales deputat pe listele PNR.
Dezamăgit de viața politică internă, se „autoexilează” la Deva, pentru a se dedica afacerilor sale. Revine în viața publică pe 8 ianuarie 1933, când fondează Frontul Plugarilor, iar în prim planul scenei politice după actul de la 23 august 1944.
Pe 2 martie 1945 regele Mihai I l-a însărcinat pe Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor, să alcătuiască lista noului guvern, iar pe 6 martie 1945 a acceptat lista prezentată de Petru Groza. Acesta și-a păstrat mandatul de prim-ministru până pe 2 iunie 1952.
Petru Groza a decedat pe 7 ianuarie 1958, la vârsta de 73 de ani, răpus de cancer. A fost înhumat inițial la Cimitirul Ghencea-Militar, iar, ulterior, a fost depus în mausoleul din fosta Piață a Libertății din Capitală. Urna cu rămășițele pământești se află în cavoul familiei din cimitirul de la Băcia, localitatea în care s-a născut și a copilărit.
Autor: Ioana Galeș
Foto: MCDR
, a aparținut unui politician cunoscut al României. Este vorba despre carnetul de deputat primit de către Petru Groza, în cadrul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, din primăvara anului 1957.){kind=link}