Temperaturile din termometre au coborât cu foarte multe grade, iar frigul ne poate face mari probleme. În astfel de momente, este important să știm cum prevenim afecțiunile cauzate de vremea geroasă.
Experții Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au câteva recomandări importante, subliniind că, în timpul zilelor foarte reci, este necesar:
- să acordăm multă atenţie sfaturilor privind sănătatea publică, previziunilor şi avertizărilor meteorologice, precum şi actualizărilor de călătorie;
- să solicităm sfatul medicilor de familie, iar cei cu afecţiuni cronice să solicite informaţii despre riscurile specifice şi dozele adecvate de medicamente;
- să purtăm îmbrăcăminte adecvată pentru vremea rece şi să ne acoperim mâinile, picioarele şi capul;
- să consumăm mese calde;
- să bem suficiente lichide, evitând băuturile foarte reci;
- să evităm consumul de alcool şi tutun, pentru că sporesc probabilitatea apariţiei unor reacţii adverse la frig;
- să facem exerciţii fizice, dar să avem o grijă deosebită atunci când ne antrenăm afară.
De asemenea, trebuie evitat statul în picioare, nemişcat, pentru o perioadă lungă de timp, în frig.
În locuinţă, temperatura din zonele de living şi băi ar trebui să atingă valori cuprinse între 20 și 22°C, iar din alte încăperi ocupate în jur de 18°C.
Cei care utilizează combustibili solizi (cum ar fi cărbunii sau lemnele) pentru gătit şi pentru încălzire trebuie să se asigure că încăperile sunt aerisite în mod regulat. OMS recomandă precauţie atunci când sunt folosite radiatoarele şi păturile electrice.
„Să fiţi atenţi la semnele de avertizare de la nivelul pielii, cauzate de expunerea la frig (instalarea amorţelii în degetele de la mâini şi picioare indică un risc crescut de leziuni din cauza frigului, iar paloarea feţei sau apărută în alte zone este un semn de vătămare şi se impune protejarea pielii împotriva răcirii în continuare)”, punctează specialiștii.
Printre simptomele cauzate de expunerea la frig se numără: secreţii nazale, respiraţie dificilă, respiraţie şuierătoare.
Simptomele mai pot fi:
- cardiovasculare (durere toracică, palpitaţii);
- asupra circulaţiei periferice (modificări de culoare a pielii degetelor şi picioarelor, durere, amorţeală, senzaţie de gâdilare);
- musculo-scheletale (durere, rigiditate, umflare, posibilitate de mişcare limitată, furnicături, slăbiciune musculară);
- dermatologice (mâncărime, erupţie cutanată – bubiţe, piele palidă sau roşie, umflături).
Afecţiunile şi leziunile cauzate de expunerea la frig pot fi: respiratorii (astm bronşic, boli pulmonare obstructive cronice, infecţii), cardiovasculare (boli coronariene, infarct miocardic, accidente cerebrovasculare), asupra circulaţiei periferice (fenomenul Raynaud), musculo-scheletale (sindromul de tunel carpian, torticolis, tenosinovita, peritendinita), dermatologice (urticaria la rece, degerături, psoriazis, dermatită atopică), accidente (hipotermie şi căzături).
Totodată, medicii atrag atenția că „mortalitatea totală în majoritatea populaţiilor este mai mare în timpul iernii decât în timpul verii. Cele mai frecvente cauze de deces sunt: boala coronariană, accidentele cerebrovasculare şi afecţiunile respiratorii. (…) Situaţia economică şi socială a persoanelor şi a familiilor joacă, de asemenea, un rol important. Vremea rece îi afectează mai grav pe cei care sunt săraci, lipsiţi de adăpost sau marginalizaţi. Cei care activează în anumite domenii, cum ar fi agricultura, pescuitul şi construcţiile, pot suferi o expunere la frig mai mare, deci trebuie să fie atenţi la apariţia de leziuni şi de alte efecte asupra sănătăţii. Aceste persoane trebuie să poarte echipament de protecţie adecvat”.
Cadrele medicale subliniază faptul că trebuie evitată expunerea prelungită a mâinilor şi picioarelor la temperaturi scăzute pentru a se feri de degerături. „De asemenea, în cazul simptomelor de răceală, trebuie evitată automedicaţia şi este recomandată consultarea medicului”, nuanțează experții.
𝐆𝐡𝐢𝐝 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞ţ𝐮𝐢𝐫𝐞 î𝐧 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐜𝐞
Direcțiile de Sănătate Publică au întocmit un ghid de supraviețuire în sezonul rece, subliniinf că ABV-ul prevenției constă în 15 măsuri recomandate la temperaturi scăzute.
𝐀. Î𝐧 𝐬𝐩𝐚ţ𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐞:
- Alegeţi haine groase, rezistente la umezeală, care să va asigure protecţia capului, feţei şi a mâinilor pentru a evita pierderile de caldură şi încălţăminte lejeră care să nu împiedice circulaţia la nivelul membrelor.
- Evitaţi deplasările matinale sau nocturne, când temperaturile sunt extrem de scăzute. Pentru fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare riscul de infarct miocardic creşte cu 2%.
- Evitaţi expunerea prelungită la frig. Alternaţi expunerea cu repausul în spaţii încălzite precum instituţii publice, magazinele, staţiile de benzină, gări.
- Evitaţi imobilizarea prelungită. Consumaţi lichide calde.
- Nu vă deplasaţi singuri noaptea, în zone izolate, mai ales pe viscol sau polei. Există riscul de a vă rătăci sau de a vă accidenta şi de a rămâne izolat în frig.
B. În mașină. Dacă sunteți șofer și plecați la drum lung
- Nu uitaţi să aveti lichide pentru 24 de ore, alimente precum şi medicaţia cronică.
- Este bine să aveţi în maşină pături sau alte mijloace suplimentare pentru a asigura încălzirea.
- Şi în aceste cazuri e bine sa evitaţi imobilizarea prelungită şi să asigurati măcar o activitatea fizica minimală.
- 𝐍𝐔 plecaţi la drum fără a umple rezervorul întrucât la un consum mediu orar de 1 litru de benzină/motorin[ un rezervor plin de 40-50 de litri vă poate asigura încălzirea în maşină pentru cel puţin o zi.
- 𝐍𝐔 părăsiţi maşina dacă este viscol şi nu puteti preciza distanţa pâna la adăpost deoarece vă puteţi rătaci iar hipotermia se instaleaza mult mai repede în condiţii de vânt şi umezeală.
𝐂. În spații închise (locuinţă, loc de muncă):
- Mentineţi o temperatură de minim 21 de grade (expunerea îndelungată la temperaturi scăzute, în condiţii de repaus şi îmbracăminte inadecvată poate provoca hipotermie)
- Alimentaţi-vă corespunzător şi evitaţi consumul de alcool sau excesul de sedative.
- Verificaţi starea vârstnicilor prin vizite periodice sau daţi-le măcar un telefon.
- Verificaţi periodic funcţionarea sursei de încălzire (centrală de apartament, reşou, sobă).
- 𝐍𝐔 vă încălziţi la aragaz şi nu lăsaţi nesupraveghete sursele de încălzire (sobele) pe durata nopţii.
𝐂𝐚𝐭𝐞𝐠𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐯𝐮𝐥𝐧𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞
Anumite grupuri sunt mai susceptibile la efectele frigului, inclusiv:
- Copiii și vârstnicii
- Persoanele cu afecțiuni cardiace (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică) și neurologice
- Persoanele cu afecțiuni respiratorii, vasculare periferice (arterită), diabet zaharat, infecții sau malnutriție
- Persoanele care lucrează în aer liber (sectorul forestier, comercianți ambulanți, personal de ordine publică)
- Persoanele fără adăpost
- Persoanele care consumă alcool în exces
Sprijinul acordat persoanelor vulnerabile poate face diferența în această perioadă de frig.
Protejarea sănătății persoanelor vârstnice este esențială, mai ales în lunile de iarnă, când acestea sunt extrem de vulnerabile.
Putem să-i ajutăm:
- Verificând periodic dacă vecinul nostru mai în vârstă este în ordine
- Dacă a nins, ajutându-l să curețe zăpada de pe trotuarul din fața casei
- Dacă mergeți la piață sau supermarket, oferindu-vă să-i cumpărați alimente
- Dacă are programată o consultație medicală, întrebându-l dacă are nevoie de transport
Autor: Sofia Filip
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
