Melomanii din București sunt invitați sâmbătă, 29 noiembrie 2025, la Sala Dalles, la un concert eveniment, care-l prezintă pe Vivaldi într-un mod inedit în interpretarea de excepție a cvartetului de coarde Consonanțe al Filarmonicii Mihail Jora din Bacău, alcătuit din minunații muzicieni Andrei Onofrei (vioara I), Ștefan Epuran (vioara II), Iulian Bolog (violă) și Alexandra Elefterescu Tăbăcaru (violoncel), împreună cu carismaticul chitarist al Încântărilor, Maxim Belciug.
O alăturare cu totul specială, care împletește căldura timbrală a instrumentelor cu coarde cu prospețimea plină de farmec a chitarei, punând muzica lui Vivaldi într-o lumină nouă, cu atât mai seducătoare.
Născut la Veneția în 1678, în ziua în care orașul era zguduit de un teribil cutremur, Vivaldi a primit instrucție muzicală încă din copilărie, de la tatăl său. La 25 de ani devine preot, dar boala sa înnăscută, presupusă a fi astm, îl împiedică să slujească, așa că tânărul Vivaldi se angajează ca „maestro di violino” la Ospedale della Pietà, un așezământ al Bisericii, instituție tipic venețiană, totodată ospiciu, spital, orfelinat și prestigioasă școală de muzică pentru tinere fete. Aici, Vivaldi este însărcinat să predea muzică elevelor și aici, în acest laborator creativ, geniul său înflorește total.
Cuprins de o frenezie a compoziției, Vivaldi scrie numeroasele-i concerte, iar faima sa devine atât de mare încât iubitorii de muzică vin din toată Europa pentru a-i asculta lucrările, interpretate de orchestra sa de talentate studente. La 35 de ani, devine directorul artistic al Teatrului Sant’Angelo din Veneția, iar cariera sa atinge apogeul. Dar, cum modele sunt nestatornice, cu timpul centrul de atenție al melomanilor se mută de la Veneția la Napoli, iar steaua lui Vivaldi începe să slăbească.
Spre sfârșitul vieții, se mută la Viena, la invitația lui Carol al VI-lea, care însă moare la scurt timp, lăsându-l pe Vivaldi fără susținere. Vivaldi nu mai rezistă nici el mult, iar în 1741 moare la rândul său. La acea vreme, muzica sa deja căzuse din modă și a rămas în uitare până la începutul secolului al XX-lea, când a fost redescoperită de muzicologul francez Marc Pincherlé.
În anii ’50, violonistul Louis Kaufman a înregistrat la Carnegie Hall din New York cele patru Anotimpuri, iar de atunci acestea răsună, practic, peste tot: în sălile de concert, la cinema, în reclame, la televizor, în ascensoare, online, devenind probabil cele mai cântate – și mai iubite – partituri clasice.
Dar, pe lângă faptul de fi fost un compozitor ultraprolific – catalogul operelor sale numără peste 500 de concerte, dintre care peste 200 pentru vioară, numeroase sonate pentru coarde, circa 50 de opere (dintre care vreo 20 ne-au și parvenit), în jur de 40 de cantate, precum și pagini de muzică sacră, corală și vocală – Vivaldi a fost și unul dintre puținii compozitori baroci care au scris concerte și pentru instrumente mai rare, precum fagotul, orga, mandolina, clavecinul sau lăuta.
Un astfel de exemplu este chiar Concertul RV 93 în re major pentru lăută, viori și basso continuo, pe care publicul va avea ocazia să-l asculte sâmbătă, 29 noiembrie 2025, alături de Trio sonata RV 82 în do major, ambele în fermecătoare versiuni pentru chitară. Programul serii va fi completat cu tablouri din savuroasele Anotimpuri și alte pagini din creația lui Vivaldi, prezentate în aranjamente inedite pentru chitară.
Un parcurs rafinat, în care chitara, cu sunetul său solar și bogăția sa de nuanțe, pulsează, când dramatic, când melancolic, când dansant, în peisajul plin de viață desenat de instrumentele cu coarde, cu ritmurile și armoniile lor mișcătoare.
Cântate astfel, partiturile dezvăluie energii noi și deschid dialoguri răscolitoare, intime și exaltante, care pun în lumină geniul lui Vivaldi de a crea o muzică nu doar impresionantă ca formă, cât mai ales profund umană. O muzică cu inimă. Inima roșie a barocului.
Concertul de sâmbătă, 29 noiembrie 2025, începe la ora 19:00 și are loc la Sala Dalles București. Biletele sunt disponibile pe ambilet.ro, iabilet.ro si ticketstore.ro.
Autor: Bella Steriadis
Foto: Ordinea Zilei
