Conducerea Senatului a adoptat un memorandum care stabilește reducerea cu 24% a schemei de funcţionare a instituţiei. Prin punerea în aplicare a acestei măsuri, din cele 796 de posturi existente în prezent, din care 30 sunt libere, mai rămân doar 610.
„Schema actuală de funcţionare a Senatului este din 2013. Pandemia ne-a arătat că Senatul poate funcţiona cu număr mult mai mic de oameni şi în acea perioadă foarte multe din activităţi au trecut în online. De atunci, în mod constant, Senatul face şedinţe online. Deci, trecerea în online a unor activităţi este unul dintre motivele pentru care se face această reducere. Sigur, plecăm de la nevoia unei instituţii flexibile, care să răspundă funcţiei fundamentale a Senatului, aceea de a avea legi bune în acord cu votul politic dat de cetăţeni. (…) Mare parte din acest proiect este legat de rămânerea unei structuri fixe la nivelul Senatului care să ţină memoria instituţiei, dar pe de altă parte, cel puţin la nivelul conducerii Biroului permanent, mare parte dintre angajaţi trebuie să vină şi să plece cu demnitarii, pentru a reflecta la un moment dat voinţa politică. Sunt grupuri parlamentare astăzi care au găsit o structură a Senatului şi nu îşi pot aduce, spre exemplu, oameni. Este o schimbare de filosofie, dacă vreţi. Reducerea, pe ansamblu, este în jur de 24%. (…) Toate structurile Senatului vor fi reorganizate: se vor desfiinţa direcţii, se vor aşeza pe nişte principii de funcţionare mai eficiente. S-a plecat de la volumul de activitate. Spre exemplu, plecând de la statistică, cel mai mare volum de activitate este la Comisia juridică. De la Comisia juridică în jos, s-a mers la celelalte comisii, de la şase oameni cât vor fi la Comisia juridică până la un singur om la Comisia de regulament. Se va face concurs. Sunt 60 de zile în care aceste măsuri trebuie puse în aplicare”, a anunțat Robert Cazanciuc, vicepreşedintele Senatului.
Planul de restructurare este respins de organizațiile sindicale ale angajaților. „O reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei, cât şi pentru angajaţi şi familiile lor. O astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”, se arată într-un comunicat transmis de Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României.
Cele trei organizații au invocat lipsa transparenţei acestor măsuri, subliniind că „reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare şi la decizii arbitrare”.
De asemenea, sindicatele au reproșat că proiectul de hotărâre contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, Codului Administrativ şi Codului Muncii şi va avea un impact negativ asupra eficienţei, reducerea personalului riscând să „supraîncarce angajaţii rămaşi” şi să diminueze calitatea procesului legislativ.
Autor: Ioana Galeș
Foto: Senatul României
