Postul Crăciunului, una dintre cele mai importante perioade de post din an, este pentru mulți români un moment de purificare spirituală, dar și o provocare pentru organism. Postul Crăciunului începe pe data de 14 noiembrie 2025 și se încheie pe 24 decembrie 2025, în Ajunul Crăciunului. Pe parcursul celor 40 de zile, alimentația devine predominant vegetală, cu excluderea produselor de origine animală, iar această schimbare necesită o abordare atentă pentru a menține echilibrul nutrițional.
Cori Grămescu, coordonator de programe de slăbire și antrenor, atrage atenția asupra faptului că postul poate fi benefic pentru organism dacă este urmat cu moderație și atenție la calitatea alimentelor.
„Postul poate fi o perioadă excelentă pentru a ne reechilibra digestiv, pentru a consuma mai multe legume și fructe și pentru a renunța la excesele alimentare. Însă, pentru ca acest lucru să fie benefic, este important să alegem surse sănătoase de proteine vegetale, să evităm prăjelile, carbohidrații rafinați și produsele ultraprocesate. În plus, este esențial ca mesele din post să fie planificate cu atenție, astfel încât organismul să primească toți nutrienții de care are nevoie. O greșeală frecventă este înlocuirea produselor de origine animală cu cantități mari de pâine, cartofi, paste sau produse de patiserie „de post”, care au adesea un conținut crescut de grăsimi hidrogenate, sare și zahăr. Recomand gătitul simplu, cu ingrediente naturale și sezoniere: supe, ciorbe de legume, tocănițe, salate calde și preparate la cuptor. Este importantă și diversitatea, care presupune includerea zilnică a legumelor colorate, a cerealelor integrale și a surselor de grăsimi bune, pentru a menține energia constantă și sistemul imunitar puternic. ”, recomandă Cori Grămescu.
Ce putem mânca sănătos în Postul Crăciunului
Chiar dacă eliminarea alimentelor de origine animală poate părea o provocare, perioada postului poate deveni o oportunitate excelentă pentru a ne diversifica dieta și pentru a descoperi combinații hrănitoare din surse vegetale. Alegerea conștientă a ingredientelor, varietatea culorilor în farfurie și echilibrul între proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase sunt esențiale pentru a ne menține energia și buna dispoziție.
Postul nu trebuie privit ca o perioadă de restricție, ci ca o ocazie de a ne reconecta cu propriul corp și de a ne hrăni cat mai natural și mai echilibrat.
Surse vegetale de proteine: năut, linte, mazăre, fasole, soia, tofu, tempeh, semințe și nuci crude. Acestea pot înlocui carnea, însă este important să fie combinate corect pentru a asigura aportul de aminoacizi esențiali.
„În ceea ce privește sursele vegetale de proteine, printre combinațiile recomandate se numără cereale integrale (orez brun, quinoa, hrișcă) + leguminoase (linte, năut) sau semințe + legume. De exemplu, o porție de linte roșie cu orez brun și legume la abur oferă un profil complet de proteine.”, precizează specialistul.
- Grăsimi sănătoase: uleiul de măsline extravirgin, avocado, semințele de chia, in, cânepă și nucile crude sunt esențiale pentru menținerea sănătății sistemului nervos și hormonal.
- Legume proaspete și gătite: trebuie să reprezinte baza fiecărei mese (varză, conopidă, dovlecei, morcovi, sfeclă, salată verde, ardei copți, ciuperci, broccoli, țelină, păstârnac, praz).
- Carbohidrați complecși: cereale integrale, orez brun, mei, hrișcă, ovăz integral, cartofi dulci – alimente care oferă energie constantă fără să ridice brusc glicemia.
Fibre și digestie echilibrată
„Este important să introducem treptat fibrele, mai ales pentru persoanele care nu sunt obișnuite cu o dietă predominant vegetală. O creștere bruscă poate provoca disconfort abdominal. Hidratarea adecvată (35 ml de apa/kg corp) și mișcarea zilnică ajută la reglarea digestiei. De asemenea, alimentele bogate în fibre solubile, precum ovăzul, semințele de in sau psyllium, pot ajuta la menținerea tranzitului intestinal normal fără a provoca disconfort. Secretul este echilibrul: prea multe fibre pot balona, prea puține pot încetini digestia. Ascultați-vă corpul și ajustați treptat dieta”, mai spune antrenorul .
Pe lângă hidratare, Cori Grămescu sugerează introducerea în alimentație a probioticelor naturale, cum ar fi varza murată în cantități moderate, castraveții murați fără oțet sau băuturile vegetale fermentate, care contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale.
Recomandări de rețete simple pentru perioada postului
„Ideal este ca mesele din post să rămână cât mai simple, să includă alimente proaspete, gătite blând, fără prăjeli și cu un aport echilibrat de proteine, grăsimi și carbohidrați complecși. Astfel, postul devine un aliat pentru sănătate, nu o sursă de carențe. Pentru mic dejun puteti opta pentru o budincă de chia cu lapte vegetal, scorțișoară și fructe de pădure sau o felie de pâine integrală cu pastă de avocado și roșii cherry; pentru pranz puteti alege o tocăniță de linte roșie cu legume, asezonată cu ulei de măsline și ierburi aromatice, la cină, o salată caldă cu ciuperci, năut crocant, quinoa și dressing de tahini, iar la gustare: un pumn mic de nuci și semințe crude sau o supă cremă de dovleac cu ghimbir.”, subliniază Cori Grămescu.
Cine ar trebui să fie atent sau să evite postul alimentar
- Deși postul are beneficii spirituale nu este potrivit pentru toată lumea. Cori Grămescu atrage atenția asupra categoriilor de persoane care nu ar trebui să țină post alimentar strict, deoarece pot apărea dezechilibre nutriționale sau agravarea unor afecțiuni:
- Persoanele cu sindrom de colon iritabil (IBS): Dieta de post presupune un consum ridicat de leguminoase (năut, fasole, linte), alimente bogate în FODMAPs, care pot produce balonare, disconfort și crampe. „Pentru acești pacienți, postul trebuie personalizat – se pot introduce surse alternative de proteine vegetale mai ușor digerabile, precum tofu, tempeh sau orez cu legume, evitând leguminoasele fermentabile”, recomandă specialistul.
- Diabeticii și pacienții cu rezistență la insulină: Dieta de post este adesea bogată în carbohidrați (pâine, cartofi, paste, fructe), ceea ce poate destabiliza glicemia. Este esențial ca acești pacienți să fie monitorizați medical și să evite combinațiile de carbohidrați rapizi și prăjeli.
- Pacienții bariatrici: După intervențiile de chirurgie metabolică, nevoia de proteine și nutrienți este ridicată, iar un post strict poate duce la carențe grave.
- Persoanele cu deficiență proteică preexistentă sau sarcopenie / osteopenie:
Lipsa surselor de proteine animale poate accentua pierderea masei musculare și fragilizarea oaselor. În aceste cazuri, este indicat un post parțial sau adaptat, cu suplimente proteice de origine vegetală și control medical.
Postul Crăciunului poate fi o experiență benefică pentru minte și corp, dar este important să îl abordăm cu echilibru. Alegerea conștientă a alimentelor, evitarea produselor ultraprocesate și atenția la nevoile individuale fac diferența între un post care ne slăbește și unul care ne întărește sănătatea.
