„Digitalizarea are marele avantaj că ne ajută să ne conservăm lenea și să provocăm progresul. Ne ajută să scăpăm de rutină și irelevanță în joburile noastre și să forțăm creativitatea să iasă la suprafață”, declară Bogdan Florea, fondator Connections. Într-un interviu pentru Ordinea zilei, el face o analiză a efectelor pe care pandemia de COVID 19 le-a avut asupra economiei, reliefând importanța de a investi în inovație.
Care au fost industriile cel mai puțin afectate de efectele crizei provocate de pandemia de COVID 19 în economie? În ce măsură inovația a ajutat aceste industrii să treacă mai ușor peste momentele grele?
Există această tendința, într-adevăr, în presă economică, de a clasifica răspunsul industriilor la criza sanitară. Nu cred că putem generaliza în interiorul unei verticale, deși tentația este mare. De exemplu, pare că firmele de curierat au avut încasări mari, și probabil așa este, în mare parte. Sunt însă și multe cazuri în care, inclusiv din cauza infectării cu COVID-19, unele firme, în special cele mici, au avut de suferit. Sunt companii de retail care au performat, în general cele care vindeau online produse alimentare, în schimb, unele, în ciuda unor canale online deja setate înainte de criză, au avut scăderi ale vânzărilor – ca exemplu putem aminti industria textilă.
Așadar, este destul de greu de generalizat. Ceea ce este cert este că au fost componente ale unor verticale, destul de puține, care au avut creșteri semnificative: farma, produse alimentare – atât vânzări online cât și clasice, streaming media – de ex: Netflix. Restaurantele care au livrat prin home delivery au reușit cu greu să își asigure vânzări care să ducă P&L-ul la breakeven, în condițiile în care, oricum, au trecut în șomaj tehnic destul de mulți angajați.
Inovația este un fenomen, o manifestare a creativității umane foarte complexă. Nu știu dacă putem spune că inovația a ajutat industriile câștigătoare din criza recentă să treacă peste obstacole. Cred că, mai degrabă, adaptabilitatea. Inovația, ar putea, în schimb, să ajute în viitor, companiile, indiferent de industrie, să își dezvolte resurse de adaptabilitate superioare.
Puteți numi trei proiecte pe care le-ați început înainte de pandemie și care au continuat și în această perioadă în care economia a stagnat?
În general, au continuat toate proiectele începute înainte de pandemie. Industria bancară, retailul și utilitățile au continuat investițiile și proiectele începute cu noi înainte de criză sanitară.
Există vreun proiect pe care l-ați finalizat în această perioadă?
Avem proiecte în derulare ale căror livrări intermediare au fost realizate cu succes în această perioada. Nu am avut proiecte cu finalizare în ultimele două luni.
Au firmele din România cultură inovației?
Acum ceva timp scriam, într-un articol : „România nu are dezvoltată o cultură a inovației, nici în mediul business, dar nici în cel universitar. Acest lucru reprezintă efectul educației și al școlii, al modului în care sunt concepute programele educaționale școlare și în care sunt stimulate competențele generației tinere”. Aș reformula un pic: În România, cultură inovației nu este suficient stimulată, din păcate, de cadrul economic și social. Statul – prin toate pârghiile sale – adiministrative, științifice, comerciale – a eșuat lamentabil în ultimii 30 de ani în această direcție, singura care putea pune România pe harta lumii actuale ca un reper al creativității umane.
Cu câteva excepții notabile – Bitdefender, UiPath, Gecad și alți câțiva, puțini – în România, ultimii 30 de ani în tehnologia informației nu au adus exemple remarcabile de inovație încununată de succes comercial sau științific.
Mintea umană va păstra întotdeauna priviliegiul creației
Cum poate schimbă robotizarea unor industrii piața muncii? Ce trebuie să facă omul pentru a se adapta acestor noi schimbări?
Roboții software au fost deja înlocuiți de platforme de automatizare inteligentă integrată. Acest lucru înseamnă că digitalizarea se va produce folosind un repertoriu extins de instrumente, printre care, da, și roboți software. Dar nu numai. Vorbim deja și de machine learning și smart analytics, și, probabil, în curând, și de inteligență artificială. Acest set de intrumente ale viitorului – triple-A trifecta: automation, analytics, artificial intelligence – pot simplifica mult viața companiilor, împingând umanitatea spre a crea valoare adăugată, spre depărtarea de activități repetitive și cu impact redus, și spre migrarea în zona creative.
În ce măsură omul și mașina (robotul) pot coexistă pe piața muncii?
Robotul – că să formulăm metaforic conceptul de automatizare inteligentă – și omul trebuie să coexiste în piață muncii. Nu se poate, în viitor, imagina activitatea economică fără una din cele două componente. Roboții pot prelua sarcinile repetitive, operaționale, chiar, în viitor, pe cele cu un nivel de decizie relativ scăzut, în timp de mintea umană va păstra întotdeauna priviliegiul creației.
Cum poate ajută automatizarea proceselor de business economia României?
Digitalizarea are marele avantaj că ne ajută să ne conservăm lenea și să provocăm progresul. Ne ajută să scăpăm de rutină și irelevanță în joburile noastre și să forțăm creativitatea să iasă la suprafață.
Criză presupune adaptare și noi paradigme. Dacă, atunci când a început lockdown-ul, practic de pe o zi pe altă, în loc de revitalizarea unor business continuity plans nerealiste oricum, companiile și, în ultimă instanță, economiile, ar fi fost digitalizate și deci operaționalizate în regim de remote work, poate că oamenii ar fi avut mai mult timp și energie să proiecteze rapid noi modele de livrare, să își pună la contribuție partea creativă și să compenseze efectele negative.
Imaginați-vă o bancă, unde staff-ul a trebuit că două săptămâni să muncească pentru acomodarea lucrului la distanță. În aceste două săptămâni puteau fi imaginate multe activități cu valoare mai mare, pentru business-ul băncii: de exemplu apelarea clienților și încercarea de a înțelege provocările prin care trec, ajustări de scheme de rambursare, etc. Poate se mai putea salva ceva din cashflow, poate se puteau găsi clienți care ar fi acceptat să plătească ratele dacă obțineau reduceri de dobândă. În realitate, multe bănci au luptat că staff-ul să poată lucra de pe laptop de acasă, iar statul a amânat ratele clienților.
Connections și-a menținut încasările
Cred că cea mai plină de miez și de sens solicitare din partea unui client este cea în care spune: Mă puteți ajută să rezolv problema x? Înseamnă că au o problema definită, o nevoie, o conștientizează și se bazează pe noi pentru rezolvara ei. Este începutul unui parteneriat adevărat.
Care credeți că sunt domeniile în care va există cea mai mare nevoie de serviciile prestate de Connections?
Putem lua ca exemplu un restaurant care a trebuit să se reorienteze spre online, și care poate nu avea deloc activ acest canal de vânzare. Sau la o casă de licitații care a trebuit să implementeze o platformă de licitații online. Sau poate la un teatru sau o sală de spectacole care s-a reorientat spre spectacole în mediul virtual, transmise live. Toți ar fi fost mult mai pregătiți dacă implementau soluții digitale.
Pe de altă parte, este clar că modelele de business se schimbă foarte rar din puseu inovativ, și cel mai des, din nevoie.
Deci abordarea contrafactuală, oricât de tentantă ar fi, nu e chiar o bază relevantă de discuție. Cu alte cuvinte, aproape toate domeniile ar trebui să aibă nevoie de serviciile noastre, într-un fel sau altul, pentru că digitalizarea va fi elementul esențial al viitorului.
Cum ați descrie activitatea Connections în această perioadă?
În general, firmele de tehnologie au fost puțin afectate. Connections și-a menținut încasările și a reușit să continue activitatea în condițiile crizei generate de pandemia COVID-19. Din păcate, proiectele care trebuiau să înceapă în perioada imediat următoare au fost suspendate și marea întrebare este cum vor gestiona clienții investițiile în lunile care vin, într-un climat nesigur și total impredictibil, pe care, cred, generația actuală activă profesional, nu l-a mai întâlnit.
Fiind o companie de tehnologie, am avut toate resursele disponibile și întreaga infrastructură pregătită pentru muncă de la distanță. Practic, am generalizat o practică deja funcțională în multe echipe. O mare parte din colegi lucrau în acest regim 1-2 zile în fiecare săptămână. Clienții noștri sunt, în general, companii multinaționale care au avut planuri de business continuity bine articulate, care le-au permis, de asemenea, o funcționare fără sincope.
Care sunt piețele în care înregistrați cea mai mare cerere de servicii?
Industriile financiară, producerea și distribuția energiei electrice și termice, furnizarea de servicii medicale sunt printre cei mai mari consumatori de digital, în ultimele luni.
Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă decizie de management pe care companiile ar trebui să o ia în perioada imediat următoare?
Poate sună pueril, dar cred că toți ar trebui să viseze un pic. Ar trebui să privească la ziua de mâine și să se adapteze. Este greu, dar simplul exercițiu ar putea însemna mai mult decât să lupta zilnică, lipsită de orizont strategic, în care de multe ori, suntem împinși de viață să intrăm.
Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o în această criză?
Aș răspunde cu un citat approxiamtiv din Taleb: Unele lucruri trag foloase de pe urma şocurilor; înfloresc şi cresc când sunt expuse la volatilitate, la aleatoriu, dezordine şi factori de stres şi iubesc aventura, riscul şi incertitudinea. Şi totuşi, în ciuda ubicuităţii fenomenului, nu există un termen pentru a desemna antonimul exact al lui „fragil”. Hai să-i zicem „antifragil”.
Cred că m-am convins că antifragilul este, cum spun englezii, „key success factor” pentru viitor.
Ce mesaj aveți pentru posibilii clienți?
La fel ca mai sus, cred că antifragilitatea este ceea ce ar trebui să urmărim cu toții. Și, în plus, pentru clienți – investiți în digital. S-ar putea să fie un ingredient esențial al antifragilului.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Connections
