7 decembrie 2021
3 C
București

Avocații acuză faptul că OUG 117 dezechilibrează piața muncii și bagă economia în faliment

De citit...

Noua Ordonanță de Urgență (OUG) nr. 117 din 4 octombrie a.c., care va intra în vigoare începând cu 20 octombrie, stabilește pentru firme amenzi de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare angajat căruia i-a fost întârziată, cu mai mult de o lună, plata salariului.

Experții ONV Law atrag atenția că măsura poate dezechilibra major piața muncii (în contextul actual, în care se resimte o presiune acută pe forța de muncă în piață) și poate încuraja un val de insolvențe și falimente în mediul de business.

Ordonanța emisă de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 951/ 5.10.2021, stabilește la pct. 7 că se sancționează „încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificarile și completările ulterioare.” 

Actuala măsură poate declanșa un val de efecte negative în economie, printre cele mai importante numărând-se faptul că acest instrument poate fi cu usurință folosit abuziv în relația dintre angajați și angajatori, ca instrument de presiune, accentuând dezechilibrele actuale existente pe piața locală a muncii și poate încuraja un val masiv de insolvențe și falimente în mediul de business,” declară Mihai Voicu, Partener ONV LAW și coordonator al diviziei Business Law din cadrul casei de avocatură.

Printre cele mai importante probleme sesizate de specialiștii ONV LAW cu privire la modul în care este formulată noua OUG, care va intra în vigoare de la 20 octombrie se numără:

  • Sancțiunea nu diferențiază între angajatorii corecți, care se confruntă cu probleme legate de întârzierea unor încasări (de exemplu: în cazul industriilor care depind de întârzierea la livrare a unor materii prime, pe fondul perturbărilor pe lanțurile de distribuție internaționale, în contextul pandemic actual; sau orice categorie de business care depinde de un singur partener contractual – ex. companiile – agent sau distribuitor) și cei obișnuiti să încalce legea și să nu plătească la timp salariile angajaților.
  • Sancțiunea este disproportionată, prevăzând un cuantum al amenzii de aproximativ 1.5 – 3 salarii medii pe economie pentru fiecare angajat, indiferent de domeniul de activitate. Astfel, caracterul de pedeapsă, de instrument de presiune prevalează, iar suma este potențial atât de mare, încât majoritatea angajatorilor nu ar putea să o plătească. În industriile „labor intensive”, unde cheltuiala cu forța de muncă depășește 50% din venituri, o asemenea sancțiune ar putea echivala cu o lună și jumătate de cheltuieli, suficientă pentru declanșarea unui faliment!
  • Oferă angajatilor un instrument care poate fi cu usurință abuzat. Amenințarea cu o amendă de asemenea dimensiuni va fi fără îndoială utilizată abuziv de către angajați în situații de negociere, pentru a forța o anumită acțiune din partea angajatorului. În condițiile unei rate a șomajului extrem de reduse la acest moment în piață și a presiunii pe care o semnalează majoritatea angajatorilor acum, măsură poate arunca în aer piața locală a muncii.
  • Singura protecție pentru angajator prevăzută de legislația locală, într-o astfel de circumstanță, este cea a Legii insolvenței. „Astfel, efectul acestei sancțiuni va fi să îi grăbească pe angajatori să își solicite propria insolvență iar odată intrat în insolvență, angajatorul (prin administratorul judiciar) poate înceta cu ușurință orice contract de muncă, iar angajații își pierd garanțiile, aceasta fiind situația cea mai dezavantajoasă pentru angajați”, comentează Mihai Voicu.
  • Dispoziția nu menționează o limită maximă a sancțiunii. De obicei, în cazul amenzilor aplicabile la dreptul muncii, amenda era dată sub forma „X RON/angajat fără a depăși suma Y”. Sancționând fără limită, înseamnă că întârzierea la plata salariului devine cea mai gravă contravenție.
  • Noua OUG oferă, de asemenea, un instrument foarte puternic (un drept exorbitant) autorității publice care, în loc să tindă spre verificare, sprijin și conformare îl va utiliza cel mai probabil coercitiv, pentru a strânge bani din piață, consideră reprezentanții casei de avocatură.

În concluzie, această dispoziție va avea un efect de bumerang și va polariza și mai mult interesele angajaților și angajatorilor, fără a acorda șanse de cooperare între cele două părți sau între autorități și actorii economici.

Specialiștii ONV LAW mai notează, de asemenea, că raționamentul formulat în preambulul dispoziției este unul abuziv, nedemocratic conform Constituției României, înlocuind calea firească a justiției cu un instrument sancționator oferit angajaților (un instrument social, populist). Astfel, textul preambulului stipulează:

„Având în vedere existența unei situații socioeconomice dificile generată de pandemie ce s-a resimțit profund atât de către angajatori, cât și de către salariați, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul muncii referitor la neplata sau plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex și anevoios ce implică promovarea unor procese în justiție, astfel că se impune crearea unei reglementări de natură a asigura protecția socială a salariatilor în concordanță cu principiile ce guvernează raporturile de muncă.”

În egală măsură, statul pune iar presiune pe angajatorii privați, dar detensionează presiunea de pe angajatorii publici. În acest moment, există posibilitatea eșalonării creanțelor salariale pe 5 ani în cazul funcționarilor publici. Practic, în cazul autorităților plata salariilor restante se poate efectua într-un termen de 5 ani, iar companiile private au la dispoziție doar 30 de zile sau suportă o sancțiune foarte dură,” conchide reprezentantul casei de avocatură.

În opinia specialiștilor ONV LAW, este obligatorie analiza amănunțită a acestei dispoziții în Parlament, înainte de aprobare. Trebuie circumstanțiată neplata, astfel încât să nu se înregistreze sancțiuni automate, nerealiste față de modul în care funcționează în practică mediul de business și există anumite modele în legislație care ar putea folosi drept exemplu pentru circumstanțierea măsurii.

Decizia corectă și democratică, în opinia specialiștilor ONV LAW, pentru înlăturarea dezechilibrului creat de noua OUG, ar fi ca Parlamentul să respingă textul de la articolul 260 alin.1 lit.s.

Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei

- Publicitate -spot_img