Agenția FitchRatings atrage atenția că punerea în aplicare a majorărilor de impozite şi a altor măsuri de reducere a deficitului României, cel mai mare din UE, depinde de stabilitatea noului guvern de largă coaliţie şi va influenţa ratingurile acesteia.
Fitch, care, la fel ca agenţiile rivale S&P Global şi Moody’s, evaluează economia României la cel mai scăzut nivel al ratingului de investiţii, cu perspectivă negativă, va efectua următoarea revizuire a ratingului pe 15 august.
„Punerea în aplicare a celui mai recent pachet de consolidare a României (care are ratingul BBB-/Negativ) va influenţa previziunile noastre fiscale actualizate la revizuirea ratingului suveran programată pentru 15 august. Măsura în care deciziile anunţate îmbunătăţesc perspectivele de stabilizare a datoriei şi încep reconstrucţia credibilităţii fiscale va reflecta, de asemenea, evaluarea noastră asupra impactului lor macroeconomic şi a potenţialelor riscuri de implementare. După cum am remarcat după alegerile prezidenţiale din mai, reducerea deficitului şi stabilizarea datoriei sunt esenţiale pentru ratingul suveran.
Pachetul de măsuri a fost aprobat la 7 iulie de noul guvern de coaliţie pro-UE al prim-ministrului Ilie Bolojan. Guvernul estimează că impactul său bugetar este de 1,1% din PIB în acest an şi de 3,5% în 2026. Impactul total este echilibrat în ceea ce priveşte măsurile privind veniturile şi cheltuielile, primul val de măsuri intrând în vigoare la 1 august, urmat de măsuri suplimentare de la 1 ianuarie 2026.
Riscurile politice s-au diminuat de când guvernul anterior a introdus un pachet de consolidare la sfârşitul anului 2024, pe fondul tensiunilor sporite provocate de anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Centristul pro-UE Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale repetate din luna mai, iar cele patru partide din coaliţia lui Bolojan au împreună aproape două treimi din locurile din Camera Deputaţilor şi Senat. Dan şi Bolojan au subliniat amândoi necesitatea reducerii deficitului. Aranjarea modalităţilor de reducere a deficitelor record a făcut parte din negocierile coaliţiei care au dus la stabilirea unor obiective de consolidare ambiţioase.
Consolidarea fiscală semnificativă va influenţa creşterea economică, dar riscurile de punere în aplicare nu pot fi neglijate. Mai mult de jumătate din veniturile suplimentare preconizate pentru acest an provin din creşterea cu 2 puncte procentuale a cotei standard de TVA la 21 % şi a cotelor reduse actuale de 5 % şi 9 % la o cotă unică de 11 % începând cu luna august. Acest lucru va genera o inflaţie mai mare, care va eroda şi mai mult veniturile reale.
Propunerea lui Bolojan de a utiliza o procedură accelerată pentru a asigura aprobarea parlamentară a creşterii, fără vot, a determinat partidele de opoziţie de dreapta să solicite o moţiune de cenzură. Moţiunea a fost votată la 14 iulie şi a eşuat cu o marjă largă. Dar dinamica coaliţiei şi implicaţiile pentru cadrul fiscal după anul viitor s-ar putea schimba, deoarece cele mai mari două partide – PNL de centru-dreapta al lui Bolojan şi PSD de centru-stânga – au convenit ca Bolojan să lase locul unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027.
Procedura de deficit excesiv a României poate acţiona ca o ancoră politică. La 8 iulie, Consiliul European a revizuit traiectoria de creştere a cheltuielilor nominale nete recomandată de România în cadrul PDE.
România a făcut apel cu succes la piaţa internaţională de obligaţiuni imediat după anunţarea pachetului de consolidare fiscală. A fost emisă o sumă totală de cinci miliarde euro, în euro şi dolari SUA, cu scadenţe de cinci şi zece ani, atrăgând o cerere puternică din partea investitorilor. Randamentele obligaţiunilor de stat au scăzut de la maximele recente de la începutul lunii mai, când naţionalistul George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la jumătatea lunii noiembrie 2024”, menționează Fitch, într-un comunicat.
