25 martie 2023
16.2 C
București

Aurul s-a trezit la viață pe finalul anului 2022. Care sunt așteptările pentru 2023?

Aurul s-a „trezit la viață” în trimestrul patru din 2022. De la minimul de 1.614 dolari din 28 septembrie 2022, până la 1.940 dolari, pe 25 ianuarie 2023, (ora 20:00), aurul a recuperat 20,1%.

Claudiu Cazacu, de la XTB, spune că motivele creșterii par a fi atât tendința de depreciere a dolarului american (indicele dolarului a pierdut 11,5% în aceeași perioadă), cât și dorința de acumulare de rezerve de către participanți importanți la piață. De asemenea, unele bănci centrale și-au majorat semnificativ achizițiile de aur.

China a importat anul trecut 1345 tone de aur, în creștere vizibilă față de 821 de tone în 2021. Este anul cu cea mai mare „sete” de importuri de după 2018, când au fost aduse 1506 de tone.

Nivelul exporturilor totale de aur ale Elveției, cel mai important centru de rafinare, au ajuns la 1700 tone anul trecut, cel mai înalt nivel de după 2016, China fiind un factor esențial în creșterea volumelor.

În ultima lună a anului care tocmai s-a încheiat, China și Turcia au condus în topul exporturilor elvețiene. Turcia a importat 188 de tone, un record pentru seria de date care începe în 2012.

Banca centrală a Chinei a acumulat 62 de tone în noiembrie și decembrie, aducând nivelul total al deținerilor la 2010 tone. Achizițiile sunt primele raportate oficial după 2019.

În toamna anului trecut, prima de tranzacționare a aurului în Shanghai față de Londra a depășit frecvent 30 de dolari/uncie, ajungând chiar și la peste 50 de dolari/uncie.

Deși cotele impuse de banca centrală pentru importuri și deficitul acumulat în pandemie – când importurile s-au redus drastic, adăugând volumul ridicat al importurilor și acțiunile băncii centrale, semnalul venit dinspre a doua economie a lumii sugerează un apetit în creștere pentru metalul prețios.

În mod tradițional, India și China sunt cei mari consumatori mondiali de aur. Aprovizionarea tinde să fie mai ridicată, de asemenea, înaintea sărbătorii noului an.

Speranța domolirii inflației, și, implicit, a ratelor de dobândă, a ajutat, de asemenea, aurul. Spre deosebire de depozitele bancare, aurul nu oferă dobândă, și chiar implică costuri de stocare în siguranță. ”, mai spune Claudiu Cazacu.

Totodată, el crede că novelul general al incertitudinii a jucat un rol, însă metalele prețioase par să-și fi schimbat comportamentul, fiind mai puțin sensibile la factori geopolitici decât în trecut.

Pe termen scurt, o retragere chiar și de scurtă durată de la cumpărare, de așteptat din Asia după Anul Nou Lunar, sau a unor cumpărători precum băncile centrale ar putea permite corecții consistente.

În perspectivă, în special pe un orizont multi-anual, trendul ascendent ar putea fi susținut de fragmentarea est-vest, acumulările în rezervele băncilor centrale, temperarea dobânzilor și costurile de extracție și procesare în creștere.

Randament și mai ridicat pentru argint

Piața a adus, față de minimele din septembrie, un randament de 35,4% pentru argint (din 1 septembrie anul trecut până pe 25 ianuarie 2023, la ora 20:00).

Argintul, având o utilizare industrială mai pronunțată, este în mai strânsă legătură cu dinamica economiei.

Pe de altă parte, chiar dacă regiuni întregi se confruntă cu încetinire sau risc de recesiune, argintul este un element utilizat pe scară largă în industria energiei regenerabile, iar creșterile de preț ale energiei au accelerat migrarea spre soluții alternative. Într-un automobil electric, spre exemplu, cantitatea de argint utilizată e de 25-50 de grame, aproape dublă față de cea dintr-un motor cu combustie internă.

Potrivit estimărilor Silver Institute (organizație internațională nonprofit cu membrii din întreaga industrie a argintului), panourile fotovoltaice au ajuns să reprezinte 11,52% din cerere în anul trecut, în creștere de la 10,84% în 2021.

Potrivit sursei menționate, deficitul pieței, dat de oferta totală din mine, reciclare și vânzări ale sectorului public, minus cererea totală inclusiv industrie, lingouri și monede, ar fi estimat la 71,5 milioane de uncii, de la 51,8 milioane de uncii anul trecut.

Aceste valori sunt calculate chiar înaintea investițiilor financiare, în produse listate pe burse. Cu acestea, deficitul este estimat la 96,5 milioane de uncii anul acesta, în scădere de la 116,7 milioane de uncii în 2021.

Deși unele prognoze ale observatorilor pieței sunt foarte optimiste, precum cea de 30 de dolari/uncie a ABC Bullion, care ar duce la un vârf al ultimilor 10 ani, este de reținut că argintul este cunoscut pentru volatilitatea sa foarte ridicată.

În privința producătorilor, marjele de profit ale industriei permit absorbirea unor șocuri de preț.

Pe de altă parte, e adevărat că producția din mine e cu aproximativ 57 milioane de uncii sub nivelul de 900 milioane din 2016, iar argintul, obținut ca produs secundar din mine aurifere, de cupru sau de plumb-zinc, nu răspunde foarte repede la fluctuațiile cererii. În plus, perioadele de inflație ridicată tind să ofere argintului o performanță mai ridicată decât a aurului.

Asemenea aurului, argintul are o perspectivă relativ limitată pe termen scurt, însă și elemente favorabile pe termen mai lung. Un factor important este tendința de electrificare a transportului și mișcarea spre resurse de energie regenerabilă. În plus, pentru ambele metale prețioase, Rusia e un producător important, aflat pe locul 3 mondial pentru aur și 4 pentru argint. Producția de argint a Rusiei este pe un trend de scădere pronunțat, fiind în 2021 la 55% din nivelul din 2014. În cazul aurului, declinul de 3% din 2018 până în 2021 pare neglijabil. Cu toate acestea, în cazul prelungirii sau amplificării conflictului din Ucraina, se pot înregistra presiuni suplimentare, de sensuri diferite, pe ofertă și cerere, care ar putea acționa suplimentar în sens favorabil prețurilor metalelor prețioase.”, apreciază Claudiu Cazacu.

Autor: Mihai Colț
Foto: Arhiva Ordinea Zilei

 

 

 

 

 

 

 

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei