Lângă mina Sukari, de pe coasta egipteană a Mării Roșii, reapar la suprafață rămășițele unui oraș minier activ din cele mai vechi timpuri, mărturisind cunoștințele vechilor egipteni în extragerea aurului.
Mina Sukari, situată în deșertul de est al Egiptului, lângă orașul de coastă Marsa Alam, este în prezent cea mai mare mină de aur din țară. Cu toate acestea, în urmă cu mai bine de trei milenii, egiptenii antici exploatau deja acest mineral prețios în regiune. Acest lucru este dovedit de descoperirea ruinelor unei vechi tabere miniere, dezvăluită de Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților. Aurul extras din această zonă, considerat carnea zeilor, a fost folosit cândva pentru a face comorile regale ale faraonilor, sau folosite ca lingouri și inele.
Comori în orașul antic de aur
Descoperirea a fost făcută în cadrul unui proiect al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt de „reabilitare a orașului antic de aur” de la Muntele Sukari din guvernoratul Mării Roșii. Timp de doi ani în situl arheologic din Jabal Sukari, arheologii au excavat, documentat și restaurat diferitele elemente arhitecturale. Acestea au fost apoi transferate la trei kilometri nord de situl inițial, în afara perimetrului activităților miniere încă în desfășurare în mina modernă.
CITEȘTE ȘI: Egipt: Au fost descoperite primele morminte romane săpate în piatră. FOTO
Au fost descoperite rămășițele unei fabrici complete: de la ateliere și zone de exploatare a aurului până la casele minerilor egipteni. În timpul celei de-a treia perioade intermediare (1069 – 664 î.Hr.), au folosit tehnici avansate pentru a măcina și zdrobi cuarțul purtător de aur, a-l purifica în bazine de decantare și filtrare de mică adâncime, apoi a extrage aurul prin topire în cuptoare de teracotă arse cu cărbune. Suficient pentru a face din civilizația lor una dintre cele mai bogate în aur din Antichitate.
În „vechiul oraș al aurului”, specialiștii au găsit și temple și clădiri administrative, băi din epoca ptolemeică (323 – 30 î.Hr.), elemente de arhitectură din epoca romană (30 î.Hr. – 641 d.Hr.) și islamică (642 – 1517 d.Hr.).
De asemenea, a fost dezgropată o colecție impresionantă de obiecte: 628 de ostracă, fragmente de ceramică purtând inscripții în hieroglife, demotice și grecești; monede de bronz din epoca ptolemeică: statuete de teracotă reprezentând figuri umane și animale din epoca greco-romană, altele în piatră reprezentând zeitățile egiptene Bastet și Harpocrates; cinci mese de ofrandă din epoca ptolemaică; mărgele din piatre prețioase și accesorii sidef…
O fereastră către viețile vechilor mineri
Aceste descoperiri, pe lângă faptul că ajută la înțelegerea tehnicilor egiptene de extracție a aurului, ar trebui să ne permită să înțelegem mai bine „viața socială, religioasă și economică a minerilor din orașele industriale din deșertul estic de-a lungul veacurilor”, subliniază dr. Mohamed Ismaïl Khaled, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților. Trebuie spus că munca lor era la mare căutare. Din această perioadă, experții au identificat deja măștile funerare din aur ale lui Psusennes I și Oundjebaoundjed sau triada lui Osorkon II, o bijuterie din aur masiv și lapis lazuli.
În cadrul proiectului, a fost recreată o construcție de 2,5 hectare a castrului minier. Pe ecrane, vizitatorii vor putea afla mai multe despre trecutul acestei regiuni și vor putea urmări diferitele etape ale săpăturilor, subliniază autoritățile egiptene.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților
