Primul proiect Global Air Quality Connected Data, realizat de compania Dyson, plasează România pe locul doi în clasamentul țărilor din Europa cu cea mai mare poluare cu particule în suspensie (PM2,5) și compuși organici volatili (COV).
Cel mai mare studiu privind calitatea aerului din spațiile interioare analizează informațiile colectate de peste 2,5 milioane de purificatoare Dyson din 2022 până în 2023, cu scopul de a monitoriza calitatea aerului din casele din întreaga lume, până în cele mai mici detalii. Datele nu sunt reprezentative la nivel internațional, întrucât reflectă doar informațiile colectate de purificatoarele Dyson, însă ele pot fi folosite pentru a contura o imagine de ansamblu a calității aerului din spațiile interioare, în diferite țări și orașe din lume, mai completă decât până în prezent.
Din multitudinea de date colectate, acest proiect pune accent pe două tipuri de poluanți – particulele în suspensie (PM2.5) și compuși organici volatili (COV). Particulele PM2.5 au până la 2,5 microni în diametru; spre exemplu, un fir de păr uman are, în medie, un diametru de aproximativ 70 de microni. Aceste particule nu sunt vizibile cu ochiul liber, pot fi inhalate și fac obiectul unui domeniu în care activitățile de cercetare științifică și de sănătate sunt în creștere.
Printre sursele acestor particule se numără combustia: lemne care ard sau gătitul și încălzirea pe gaz; polenul, blana animalelor de companie și praful.
Compușii organici volatili (VOC) sunt poluanți gazoși, inclusiv benzen și formaldehidă, care pot rezulta ca urmare a unor activități precum curățenia sau gătitul, precum și din folosirea unor produse precum deodorante, spray-uri de corp, lumânări și piese de mobilier.
„Datele conectate privind calitatea aerului, generate de dispozitivele noastre, ne permit să înțelegem adevărata problemă a poluării aerului din interiorul locuințelor din întreaga lume. Acest lucru ne oferă o perspectivă directă asupra provocărilor cu care se confruntă purificatoarele Dyson în mediile reale și cunoștințele necesare pentru a proiecta aparate din ce în ce mai bune pentru a face față acestor provocări. În plus, datele pe care le captăm nu sunt doar un instrument de inginerie – prin aplicația MyDyson, aceste date sunt împărtășite înapoi în mod individual, în timp real, iar cei care dețin dispozitivele primesc rapoarte lunare care să-i ajute să-și îmbunătățească calitatea aerului din casă”, declară Matt Jennings, director de inginerie pentru îngrijirea mediului.
„Cu toții ne gândim că poluarea aerului este o problemă generată de trafic sau pe care o întâlnim doar în aer liber. Deși activitățile de cercetare a poluării aerului din spațiile interioare sunt în creștere, acestea continuă să fie subdezvoltate. Rezultatele cercetărilor efectuate de Dyson ne oferă o înțelegere valoroasă asupra nivelurilor reale de poluare din casele din întreaga lume, ajutându-ne să vedem care sunt tiparele zilnice de poluare, lunare și sezoniere. Datele Dyson sunt un instrument educațional foarte puternic, iar oportunitățile de a genera un impact pozitiv sunt nelimitate. Înțelegerea nivelului și tipului de poluare din jurul nostru este primul pas către reducerea expunerii la aceasta”, explică profesorul Hugh Montgomery, președinte al catedrei de medicină de terapie intensivă de la University College London și președinte al Consiliului consultativ științific al Dyson.
În România, calitatea aerului din spațiile interioare este mai scăzută față de calitatea aerului din exterior
În majoritatea țărilor, poluarea aerului la interior este mai mare decât la exterior, arată analizele valorilor P.M2.5. În plus, expunerea la PM2.5 și la PM10 a fost asociată cu o serie de efecte adverse asupra sănătății.
În cazul PM2.5, expunerile pe termen scurt (până la 24 de ore) au fost asociate cu mortalitate prematură, risc crescut de spitalizare din cauze cardiace sau pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm, dificultăți respiratorii și perioade de inactivitate. Aceste efecte adverse asupra sănătății au fost raportate în principal la bebeluși, copii și adulți în vârstă cu boli cardiace sau pulmonare preexistente.
În România, poluarea aerului este o problemă serioasă, iar autoritățile naționale și internaționale impun standarde din ce în ce mai stricte, pentru a reduce gradul de contaminare a aerului. În România, timp de zece luni pe an, poluarea aerului este mai mare la interior decât la exterior.
Mai este luna în care nivelurile de poluare în spațiile interioare sunt cele mai ridicate, comparativ cu acelea ale poluării din spațiile exterioare. România este a șasea țară la nivel internațional care are o calitate slabă a aerului interior, peste norma anuală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depășind Franța, Germania și Marea Britanie. Turcia, care se află pe locul 3 în regiunea formată din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, este țara cu cel mai slab nivel al calității aerului din interior.
Autor: Sofia Filip
Foto: Dyson/ Pixabay.com
