5 decembrie 2022
1.9 C
București

Administrarea suplimentelor alimentare în exces dăunează grav sănătății

De citit...

Automedicația este o obișnuință în familiile din România. Oamenii preferă să meargă în farmacie și să-și achiziționeze acele tratamente de care au auzit că le-ar face bine. În unele situații se consultă cu farmacistul care, din dorința de a-și vinde produsul, ajunge să îl laude și să-i etaleze multiplele beneficii, uitând să amintească și de posibile efecte adverse.

În această perioadă de pandemie, fenomenul automedicației a crescut și mai mult în intensitate, românii ajungând să consume foarte multe suplimente alimentare despre care cred că le vor crește gradul de imunitate în fața bolii. Un astfel de comportament este dăunător, punând în pericol sănătatea.

Suplimentele alimentare, fie că vorbim despre vitamine și minerale sau produse pe bază de plante, pot fi utilizate în cantități limitate și pentru perioade de timp bine definite. Acestea se stabilesc în acord cu nevoile individuale ale fiecǎrui utilizator și după o discuție cu medicul sau farmacistul. Este foarte important de știut însă, că suplimentele alimentare nu sunt destinate tratării, diagnosticării, ameliorării, prevenirii sau vindecării bolilor. De asemenea, consumul de suplimente nutritive nu trebuie să înlocuiască o alimentație echilibrată, ci să fie o completare a unui stil de viață sănătos”, atrage atenția Diana Mereu, Director Executiv RASCI (Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale).

Suplimentele alimentare sunt preparate ce conțin vitamine, săruri minerale sau alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic (fibre, aminoacizi, acizi grași, extracte vegetale sau animale), indicate atunci când, din anumite motive, aceste substanțe lipsesc sau nu se regăsesc într-o cantitate suficientă în dieta zilnică.

Pe fondul promovării în spațiul public a unor informații incomplete,  suprapuse unui context general de îngrijorare pe fondul pandemiei, au fost raportate situații de creștere a cererii pentru anumite tipuri de suplimente alimentare, cu precădere vitamine și minerale.

În efortul nostru constant de informare și de educare a consumatorilor și pacienților cu privire la utilizarea corectă a produselor din categoriile pe care le reprezentăm, vrem să atragem atenția că este foarte important ca utilizatorii să știe că suplimentele alimentare pot deveni toxice dacă sunt luate în cantități prea mari, mai ales în cazul vitaminelor liposolubile (A, D, E și K). Acestea se pot depune sub formă de rezerve în organism și nu se elimină renal, cum o fac cele hidrosolubile. În plus, administrarea în exces a anumitor vitamine sau minerale poate duce la absorbția deficitara a altora, creând astfel un dezechilibru nutrițional,” adaugă Diana Mereu.

Un control medical de rutină, comunicarea cu medicul de familie și un set de analize generale sunt metodele prin care se poate identifica dacă o persoană are nevoie de suplimente alimentare. Suplimentele alimentare pot fi dăunătoare atunci când sunt administrate necorespunzător. Acest lucru poate însemna doze prea mari, perioade extinse de timp sau administrarea atunci când ele nu sunt necesare.

Un alt aspect important de care utilizatorii ar trebui să țină cont este riscul ca aceste produse să determine diferite interacțiuni cu medicamente, alte suplimente alimentare sau chiar alimente. Astfel de interacțiuni pot încetini efectul produselor administrate, îl pot anula sau pot genera reacții adverse. Fie că este vorba despre un tratament medicamentos prescris de medic, sau de medicamente fără rețetă pe care le luăm din farmacie pentru diverse afecțiuni minore sau chiar suplimente alimentare, un lucru la care trebuie să fim foarte atenți este posibilitatea acestora să interacționeze”, concluzionează Diana Mereu.

Informațiile cu privire la utilizarea diferitelor produse cu eliberare fără prescripție medicală în gestionarea sau prevenirea infecției cu virusul SARS-CoV-2, dar și a altor afecțiuni, trebuie să explice populației o conduită corectă, care să nu aibă potențialul de a prejudicia sănătatea individuală sau colectivă. Astfel de informații trebuie transmise de către profesioniști din domeniul sănătății, pe baza unor dovezi validate științific, într-un mod accesibil, care să nu stimuleze sentimentul de panică sau consum irațional la nivelul publicului.

Autor: Sofia Filip
Foto: Pixabay.com
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei

- Publicitate -spot_img