• EUR 4.6599 RON
  • USD 3.8182 RON
  • POUND 5.2494 RON
Bucuresti
o
 

Henri Coandă, inventatorul primului avion cu reacție din lume


Henri Coandă, inventatorul primului avion cu reacție din lume
Inginerul Henri Coandă, inventatorul primului avion cu reacție din lume, s-a născut la 7 iunie 1886, la București. A urmat cursurile Liceului ''Sf. Sava'' din București si ale Liceului Militar din Iași.

Dovedind de timpuriu înclinații pentru creatia tehnică și științifică, construiește, la liceul din Iași, macheta unui avion propulsat de o rachetă, potrivit dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).

În 1905 a absolvit Școala de Artilerie, Geniu și Marină din București, obținând gradul de sublocotenent. Și-a continuat pregătirea în Germania, la Technische Hochschule Berlin-Charlottenburg, obținând titlul de doctor în științe tehnice și inginerești. După ce a lucrat o perioadă în atelierele din Spandau, a urmat, din 1906, Școala Superioară de Aeronautică și Construcții Mecanice de la Paris, prima de acest fel din lume, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A mai lucrat apoi la Nisa, la șantierele conduse de inginerul Gustave Eiffel, iar mai târziu a urmat și cursurile Institutului de Electricitate Montefiore din Torino.

La Salonul expoziției organizat în Palatul Sporturilor din Berlin în 1907 expune, pentru prima oară în lume, macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacție, noteaza AGERPRES. La Paris desfășoară o bogată activitate în domeniul aeronauticii experimentale și al construcției de avioane.

Revenit în țară, realizează, la Arsenalul Armatei din București, macheta unui avion echipat cu un motor-rachetă cu combustibil solid. În 1910, la cel de-al doilea Salon intenațional de aeronautică de la Paris, a expus un avion bazat pe propulsia prin reacție - avionul ''Coandă 1910''.

La 24 de ani, inventatorul român a construit primul avion cu propulsie

Avionul experimental construit de Henri Coandă prezentat la Salonul de la Paris, în mărime naturală, a stârnit interesul participanților mai ales datorită faptului că nu avea elice. Motorul avea compresorul centrifugal antrenat de un motor cu piston Clerget, conform ''Mici enciclopedii și dicționare ilustrate - Aviația'' (Editura Știintifică și Enciclopedică, 1985). Aparatul era lung de 12,5 metri, iar anvergura aripilor era de 10,3 metri.

''Acest aeroplan trezea curiozitatea nu numai pentru lipsa elicei, ci și pentru multe inovații constructive care-l deosebeau fundamental de celelalte aeroplane din această expoziție, totul fiind de o concepție nouă, deosebită de ceea ce se cunoștea până atunci în acest domeniu.(....) Noutățile în construcție ale aeroplanului erau în linii mari următoarele: pentru prima dată, lonjeroanele principale ale aripilor erau fabricate din oțel aliat, în loc de lemn. Ele erau acoperite cu un contraplacaj subțire în loc de pânza utilizată atunci de toți constructorii, și, tot pentru prima dată, avea la bordul de atac voleți cu fantă, ceea ce le mărea considerabil portanta'', arată ing. Constantin C. Gheorghiu (''Invenții și priorități românești în aviație'', Editura Albatros, 1979).

''Aeroplanul Coandă este unul din rarele aparate în care totul este nou, iar modul judicios și rațional prin care inventatorul iese din făgașele drumului bătut în această direcție pentru a înfrunta riscurile lucrului inedit este un motiv destul de puternic pentru a ne decide să examinăm cu atenție mijloacele pe care inventatorul le folosește în construcția sa'', se arată într-un articol din revista Le Technique Aeronautique nr. 21 din 1910.

Primul avion cu propulsie prin reacție "Coanda 1910"

Avionul a fost experimentat, în același an, la 16 decembrie, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, în scopul stabilirii caracteristicilor motorului și efectuării unor probe de rulaj. Cu această ocazie a fost efectuat și primul zbor aeroreactiv din lume, pe câmpul de zbor de la Issy-les-Moulineaux, avându-l ca pilot pe însuși Henri Coandă. După un rulaj foarte scurt, avionul a alunecat pe o aripă, s-a prăbușit și a ars complet, iar celebrul inventator a scăpat deoarece nu era fixat cu centura de scaun, fiind doar accidentat la mâna stângă. Totuși, prin această încercare, Henri Coandă - numit de atunci ''părintele aviației cu reacție'' - a demonstrat că avionul fără elice, cu motor prin reacție directă, poate funcționa. (''Mici enciclopedii și dictionare ilustrate - Aviația'', Editura Științifică și Enciclopedică,1985).

În 1911, a prezentat, cu prilejul unui concurs de avioane militare de la Reims, primul avion bimotor din lume. Tot în 1911 a fost angajat ca inginer la Uzinele de Avioane din Bristol, Marea Britanie, unde, în perioada 1911-1912, a construit primul avion ''Bristol - Coandă'', unul dintre cele mai bune avioane intrate în dotarea aviației din mai multe țări, inclusiv România.

Peste 250 de brevede poartă semnătura Henri Coandă

Spiritul ingenios și capacitatea creatoare ale lui Henri Coandă s-au concretizat în peste 250 de brevete cu aplicații în diverse domenii. Numele său rămâne legat și de fenomenul aerodinamic ce poartă numele de ''efectul Coandă'', brevetat în 1934 sub denumirea de ''procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid''.

Dintre lucrările sale științifice menționam: ''Sur les ailes comme machines a reaction'' (1910), ''Etude de la resistence de l'air par la chromophotographie'' (1911), ''L'energie solaire'' (1954), ''L'air, source de progres'' (1961) s.a.

A fost distins cu diploma de onoare ''Harry Diamond Laboratories'' în 1965, la Simpozionul internațional de aeronautică de la New York, cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din București, in 1967, cu Ordinul ''Meritul Științific'' (1970), și a fost ''Honorary Felow'' al Societății Regale de Aeronautică din Londra (1971). A primit Medalia de aur pentru invenții la Padova, în 1930, și Medalia Aeronautică, la Paris, în 1961.

În timpul vieții, Henri Coanda a fost distins cu o serie de titluri

De asemenea, la 16 decembrie 1970 devine membru titular al Academiei Române. La 21 iunie 1967 Henri Coandă a venit în România pentru a participa la lucrările Simpozionului Internațional ''Efectul Coandă și unele aplicații speciale ale aerohidrodinamicii'', organizat de Academia Română prin eforturile academicianului Elie Carafoli.

Henri Coandă a murit la 24 noiembrie 1972, la București. Cel mai mare aeroport al României îi poartă astăzi numele - Aeroportul Internațional Henri Coandă București.

Foto- Asociația Henri Coandă


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri