29 martie 2024
12.6 C
București

Opinii pro și contra pentru adoptarea săptămânii de lucru de patru zile

Piața muncii a intrat într-un proces accelerat de flexibilizare, iar schimbările din această zonă nu contenesc să apară. Angajații își apără cu mai multă ardoare dreptul a avea un echilibru între viața personală și cea profesională, așa că firmele sunt obligate să caute soluții menite să mulțumească salariații. Una dintre ele este optarea pentru o perioadă mai scurtă de muncă. În tot mai multe țări se analizează posibilitatea de a trece la săptămâna de lucru de patru zile.

Conceptul acesta a reapărut în discuție odată cu pandemia, iar Belgia, de exemplu, a decis să-l implementeze. Autoritățile din această țara oferă posibilitatea angajaților de a munci doar patru zile pe săptămână, dar programul de lucru se menține tot la 40 de ore.

Anul trecut, în februarie, Guvernul condus de Alexander De Croo a semnat un acord menit să crească flexibilitatea pe piaţa muncii, acord care le permite salariaților să lucreze mai puține zile. Astfel, s-a hotărât ca persoanele care solicită ca săptămâna lor de lucru să fie de doar patru zile să poată munci până la zece ore pe zi, în loc de maximum opt ore în prezent. Pentru ca măsura să devină o realitate este necesar acordul sindicatelor din unitatea respectivă. În acest mod, angajații pot avea o săptămână de lucru mult mai scurtă, de doar patru zile.

De asemenea, belgienii pot alege să lucreze mai mult într-o săptămână şi mai puţin în săptămâna următoare, ceea ce le permite oamenilor să îşi gestioneze mai bine viaţa privată, de exemplu în cazurile de coparentalitate.

Noul program de lucru s-a dovedit un succes în Regatul Unit

Ideea de a lucra patru zile pe săptămână, cu o normă de 32 de ore, pentru același salariu a prins foarte bine în Regatul Unit , acolo unde, timp de șase luni, s-a derulat un studiu pilot centrat pe săptămâna de lucru de patru zile.

Zeci de companii au făcut parte din acest experiment, iar celor mai mulți dintre supraveghetori și angajați le-a plăcut atât de mult încât au decis să păstreze regimul acesta de lucru. De fapt, 15% dintre salariații care au participat la studiu au spus că „nicio sumă de bani” nu i-ar convinge să se întoarcă la un program de lucru cinci zile pe săptămână.

Studiul, derulat de organizația 4 Day Week Global împreună cu Autonomy și cu experți de la Boston College și Universitatea din Cambridge, a implicat aproape 3.000 de angajați.

Companiile care au făcut parte din studiu și-au pus angajații să muncească mai puțin cu o zi pe săptămână, dar au păstrat salariile la același nivel. La sfârșitul experimentului, angajații au raportat o serie de beneficii legate de  calitatea somnului, nivelul de stres, viața personală și sănătatea mintală, scrie The Washington Post.

În urma analizelor, s-a constatat că veniturile firmele „au rămas în general aceleași” în timpul programului pilot care a durat șase luni, dar au crescut în medie cu 35% în comparație cu o perioadă similară din anii precedenți. Totodată, numărul demisiilor a scăzut.

CITEȘTE ȘI: Schimbări majore în Codul Muncii. Apare concediul de îngrijitor, iar bugetarii pot lucra în regim de telemuncă

Dintre cele 61 de companii care au luat parte la acest program pilot, 56 au spus că vor continua să implementeze săptămâna de lucru de patru zile și după încheierea studiului. Mai mult, 18 dintre acestea vor adopta permanent săptămâna de lucru de patru zile. Doar trei companii dintre cele implicate nu intenționează să continue cu niciun element al săptămânii de lucru de patru zile.

Rezultatele acestui studiu ar putea aduce din nou în lumina reflectoarelor  subiectul săptămânii de lucru mai scurte ca o posibilă soluție pentru nivelurile ridicate de epuizare înregistrată în rândul angajaților. De asemenea, ar putea să fie un răspuns la fenomenul „marea resemnare”, exacerbat de pandemie, pe fondul unei mișcări globale care cere companiilor să renunțe la sistemul de lucru cu prezență fizică la birou.

Venituri crescute, stare de spirit îmbunătățită a angajaților

Descoperirile studiului din Marea Britanie se bazează pe rezultatele unui pilot efectuat anterior, mai mic, publicat în noiembrie și coordonat, de asemenea, de organizația 4 Day Week Global.

Acest experiment, care a implicat aproximativ 30 de companii și 1.000 de angajați din mai multe țări, a avut ca rezultat creșterea veniturilor, reducerea absenteismului și a numărului demisiilor și îmbunătățirea stării psihice a angajaților. Niciuna dintre firmele participante nu a planificat să revină la săptămâna de lucru de cinci zile după încheierea programului pilot.

Grupul 4 Day Week Global coordonează aceste programe pilot ca parte a campaniei sale globale pentru a încuraja mai multe firme să treacă de la săptămâna de lucru standard de 40 de ore la un model de 32 de ore pentru aceleași salarii și beneficii.

Programul pilot din Regatul Unit a implicat de două ori mai multe companii și aproape de trei ori mai mulți angajați decât cel anterior și este cel mai mare de acest gen.

Beneficiile pentru participanți s-au extins dincolo de birou și în viața personală a angajaților.

Oamenii nu au mai simțit că nu au suficient timp în săptămână pentru a-și îngriji copiii, nepoții sau persoanele în vârstă în viața lor.

Timpul alocat de către bărbați pentru îngrijirea copiilor a crescut cu peste dublu față de cel al femeilor, indicând efectele pozitive ale unei săptămâni de lucru mai scurte asupra egalității de gen – deși nu a existat nicio schimbare în ponderea bărbaților și femeilor care au raportat că și-au asumat treburile casnice.

CITEȘTE ȘI: Cele 33 de modificări operate la nivelul Codului Muncii

Majoritatea angajaților care au experimentat săptămâna de lucru de patru zile nu au vrut să se întoarcă la regimul de lucru anterior. La sfârșitul proiectului pilot, au fost întrebați câți bani ar trebui să primească de la următorul lor angajator pentru a reveni la o săptămână de cinci zile. Aproape o treime au spus că vor avea nevoie de o creștere cu 26 până la 50 la sută, iar 8 la sută au spus că ar dori un salariu mai mare cu 50 la sută.

O mai bună echilibrare între viața profesională și viața privată

Un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată este motivul pentru care Michelle, un director media în vârstă de 49 de ani, care a cerut să fie identificată după prenumele ei, pentru a putea vorbi sincer despre fostul loc de muncă, a insistat pentru o săptămână de muncă de patru zile atunci când a aplicat la poziția curentă.

După ce a lucrat trei și apoi patru zile, când s-a întors din concediul de maternitate în 2015, ea a observat o diferență „marcantă” când a revenit la săptămâna de lucru de cinci zile lucrând pentru o altă companie în timpul pandemiei.

Deodată, am simțit că întreaga mea viață era despre muncă”, spune ea. Ea a ajuns „aproape de burnout” și, când contractul ei la acea companie s-a încheiat, s-a înțeles cu viitorii angajatori să lucreze patru zile pe săptămână. În funcția ei actuală, are liber vinerea și este plătită cu 80% din cât ar câștiga dacă ar lucra cinci zile.„Se simte de parcă pot să respir”, punctează Michelle.

Nu toată lumea susține săptămâna de lucru de patru zile

Săptămâna de lucru de patru zile nu este pe placul tuturor. Oponenții spun că, deși politica poate aduce beneficii unor lucrători, nu este fezabilă pentru mulți. Ei dau ca exemplu lucrătorii din industrii cheie, cum ar fi îngrijirea copiilor și îngrijirea sănătății, care se confruntă deja cu o penurie larg răspândită de personal.

În plus, unii muncitori preferă să muncească mai mult și să câștige mai mult.

Mai mult, sceptici cred că productivitatea angajaților ar scădea în cele din urmă dacă săptămâna de lucru de patru zile ar fi permanentizată.

De partea cealaltă, susținătorii politicii subliniază că nu există o soluție universală și că beneficiile unei săptămâni de lucru mai scurte ar putea reverbera în întreaga societate, scăzând costurile de îngrijire a sănătății și reducând emisiile provocate de  naveta zilnică, iar ideile lor devin din ce în ce mai populare.

Legislația din România permite săptămâna de lucru de patru zile

În țara noastră, programul de lucru este de 40 de ore pe săptămână, iar un angajat are pozibilitatea ca aceste ore să le efectueze în doar patru zile.  Totul depinde de firma în care îșui desfășoară activitatea. Codul Muncii prevede că „modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern”.O altă soluție inclusă în noua legislație a muncii din România face referire la posibilitatea lucrătorilor de a munci de acasă. În cazul firmelor private, există foarte multe unități care ale ca ultimele două zile lucrătoare din săptămână să fie în regim de telemuncă. E drept ca asta nu înseamnă o scurtare a săptămânii de lucru la patru zile, dar reprezintă un avantaj pe care mulți angajați îl apreciază.O astfel de facilitate există și pentru salariații de la stat, care au dreptul ca cinci zile pe lună să lucreze în regim de telemuncă.Modificările aduse anul trecut Codului Administrativ stabilesc, printre altele, faptul că raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se pot exercita şi în regim de telemuncă, precum şi în regim de muncă la domiciliu. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice pot stabili prin act administrativ şi alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru.Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi cinci zile pe lună şi se poate aproba pentru funcţionarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude, au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea sau desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Știrile zilei