• EUR 4.5656 RON
  • USD 3.8936 RON
  • POUND 5.1158 RON
Bucuresti
o

Angajatul “n in 1” iti poate baga afacerea in carantina


Angajatul “n in 1” iti poate baga afacerea in carantina
Generatia multitasking a invadat piata muncii, aruncand undeva la periferie salariatul clasic, obisnuit cu activitati de rutina ce necesita o anumita specializare care nu permite implicarea in mai multe proiecte in acelasi timp. Angajatul “n in 1” este noul produs cautat de companii, organizatiile preferand acest tip de candidat in momentul in care trebuie sa recruteze personal.

 “Robotizarea” resursei umane are la baza atat dezvoltarea tehnologiei, cat si nevoia firmelor de a creste productivitatea lucratorilor cu un consum financiar mic. O astfel de politica nu ramane fara efecte, planand pericolul ca pe piata muncii sa asistam la o “defectiune” in masa a salariatilor

 

Angajatul multitasking este caracterizat ca fiind o persoana cu initiativa, creativa, dinamica. Se implica in mai multe proiecte in acelasi timp, avand capacitatea sa le gestioneze. Activitatea sa se bazeaza foarte mult pe mijloacele de comunicare moderna, telefonul si calculatorul fiind o constanta in viata acestui tip de salariat. In viziunea de astazi a companiilor, acesta este portretul lucratorului ideal pentru care ar trebui sa se lupte orice firma.

 

 

In realitatea insa, lucrurile stau un pic altfel, existand destul de multe dovezi care indica faptul ca omul nu este o masina capabila sa raspunda mai multor comenzi in acelasi timp. In plus, multitasking-ul - fenomen care se extinde cu repeziciune in intreaga lume - mareste doza de stres la care sunt supuse persoanele active, asupra acestora planand pericolul de “a iesi din garantie” mult mai devreme decat in mod normal.

 

Efecte pe piata muncii

 

Automat apare intrebarea cat de productiva este o astfel de strategie de personal, avand in vedere ca uzura salariatilor este mare, iar riscul ca multi dintre ei sa cedeze sub presiunea sarcinilor de serviciu planeaza tot timpul. Specialistii atrag atentia ca o astfel de politica, pe care angajatorii o promoveaza tot mai des in ultima perioada, poate duce la o “epidemie” in randul resurselor umane. Iar pe fondul penuriei de specialisti inregistrate la nivel mondial se pot produce efecte dezastruoase pe piata muncii. In paralel cu multitasking-ul se dezvolta si un alt fenomen care ameninta piata muncii: deficitul de talente generat tocmai de acest entuziasm: “e bine sa stii cate putin din toate”.

 

O astfel de conceptie, promovata destul de violent astazi, nu face altceva decat sa ne impiedice sa ne concentram asupra esentialului si asupra consolidarii unei cariere pe un traiect proiectat. De ce prefera companiile multitasking-ul In mod superficial, multitasking-ul este pus doar pe seama evolutiei tehnologiei. Exista insa si alte cauze care au dus la extinderea acestui fenomen. Polivalenta salariatilor a devenit o necesitate in perioada de criza economica, in care firmele au fost obligate sa taie masiv din resursele financiare alocate cheltuielilor de personal.

 

Astazi, pentru o companie este mult mai eficient sa plateasca un lucrator care face munca a doi-trei angajati diferiti. De asemenea, sunt activitati pentru care nu se justifica majorari ale grilelor de personal, prin urmare sarcinile aferente acestor joburi sunt “aruncate” in bratele salariatilor existenti. Organizatiile au profitat, de fapt, de teama oamenilor de a-si pierde slujba si le-au incarcat peste masura fisa postului. Au neglijat insa un aspect foarte important: performanta. “Este greu sa avem o persoana la fel de performanta pe toate functiile care i se incredinteaza. Daca obiectivul este performanta, ideal ar fi ca pe fiecare domeniu in parte sa avem un specialist cu un nivel ridicat de calificare, iar de obicei acest deziderat este greu de intalnit in cazul unui angajat multitasking. De asemenea, daca are multe sarcini divergente, este posibil ca salariatul sa nu se poata concentra sau pur si simplu sa nu aiba timpul necesar pentru a le realiza pe fiecare in parte”, explica Serban Mrejeriu, HR Consultant AIMS Human Capital.

 

 

Firmele au fost cele care s-au folosit si de faptul ca angajatii se bucura atunci cand li se ofera ocazia de a invata sa faca lucruri noi. Aici discutam despre motivatie. Dar daca o persoana este sufocata cu sarcini care nu sunt in zona sa de competenta si care presupun un efort suplimentar, fara a exista si o stimulare salariala in paralel, se poate ajunge la un efect invers. Intr-un final, angajatul va alege varianta de a-si parasi jobul pentru o slujba unde munca ii este apreciata si financiar.

 

Multitasking-ul a devenit atat de prezent pe piata muncii, incat s-a ajuns la realizarea unor studii speciale legate de acest fenomen. Daca la inceput s-a crezut ca polivalenta salariatilor este salvatoare pentru bugetele angajatorilor, cercetarile amanuntite au dovedit ca nu este chiar asa. Rezultatele unei analize realizate de Harvard Business Review arata ca productivitatea lucratorilor multitasking este cu 40% mai mica decat a celorlalti, iar IQ-ul celor care fac mai multe sarcini in acelasi timp scade cu 10%. Punand toate aceste lucruri in balanta, putem concluziona ca prezenta salariatului clasic, specializat pe un anumit tip de job, este mult mai benefica pentru o companie.

 

Angajatul multitasking face bine doar pe termen scurt, atunci cand sunt necesare anumite economii financiare. Pe termen lung, firmele au nevoie de productivitate, iar acest tip de lucrator “n in 1” nu este capabil sa o asigure, atentia sa fiind distribuita asupra prea multor actiuni in acelasi timp.


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri