• EUR 4.5573 RON
  • USD 4.0641 RON
  • POUND 5.2287 RON
Bucuresti
o

Locuri care trebuie vizitate: Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti


Locuri care trebuie vizitate: Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti
La 17 mai s-au implinit 81 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeul National al Satului ''Dimitrie Gusti'', unul dintre cele mai vechi muzee etnografice in aer liber din Romania si din lume.

In anii '30, in Europa existau doua astfel de muzee: muzeul Skansen, infiintat la Stockholm in 1891 si muzeul Bigdo din Lillehamer, Norvegia. In Romania, profesorul Romulus Vuia infiintase la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei (1929).

 

 

Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetari intense si sustinute, teoretice si de teren, al unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, intemeietor al Scolii Sociologice din Bucuresti.

 

 

Ca sef al catedrei de sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti, Gusti a organizat, in perioada 1925-1935, cu specialisti din diverse domenii (sociologi, etnografi, folcloristi, geografi, statisticieni, medici) si cu studentii sai, campanii de cercetari monografice, cu caracter interdisciplinar, intr-un numar relativ mare de sate (Fundu Moldovei - judetul Suceava, Nereju - judetul Vrancea, Dragus - judetul Brasov, Dragomiresti - judetul Maramures, Clopotiva - judetul Hunedoara, Runcu - judetul Gorj, Rusetu - judetul Buzau etc.).

 

 

Gusti si colaboratorii sai, printre care se aflau Mircea Vulcanescu, Traian Herseni, Mihai Pop si Anton Galopentia, au organizat doua expozitii mari cu obiecte taranesti, la sediul fundatiei ''Principele Carol'' si in cadrul Pavilionului Regal din parcul Carol.

 

 

Pe baza acestor experiente, a unei munci asidue de conceptie si a sprijinului moral si material al Fundatiei Regale "Principele Carol", din martie 1936, in numai doua luni, s-a putut cladi o opera muzeografica de exceptie. In acest scurt interval, echipele de specialisti si studenti (aceiasi care participasera la campanile de teren), conduse de profesorii D. Gusti si H. H. Stahl, au achizitionat din satele cercetate constructii taranesti (case, anexe gospodaresti, biserici, instalatii tehnice) si obiecte de interior (mobilier, ceramica, tesaturi, unelte etc.), considerate reprezentative pentru locurile lor de origine. Pentru mai multa autenticitate, la montarea constructiilor in muzeu au lucrat mesteri adusi din satele de provenienta.

 

 

Deschiderea oficiala a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar pentru public o saptamana mai tarziu, la 17 mai 1936.

 

In discursul inaugural, profesorul Dimitrie Gusti sublinia ca Muzeul Satului este un muzeu original, care nu a fost creat dupa modelul muzeelor in aer liber existente in acea vreme in Europa, acestea fiind, dupa opinia lui ''prea etnografice si in mare masura romantice''. El adauga ca muzeul trebuie sa ''infatiseze lucruri adevarate'', fiind o sinteza a satelor din toata Romania.

 

Conceput ca un muzeu sociologic, misiunea muzeului este de a infatisa vizitatorilor realitatea vietii satului, asa cum era sau este ea traita de taranul roman. La inceput, muzeul dispunea de 6,5 hectare de teren pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe, o biserica, troite, instalatii tehnice, fantani si un scranciob.

 

La nici un an de la inaugurare, in februarie 1937, Dimitrie Gusti si colaboratorii sai, care au contribuit la punerea bazelor muzeului, au primit invitatia de a participa, cu o selectie de obiecte reprezentative pentru cultura populara romaneasca la expozitia Internationala de la Paris. Elementul de noutate si autenticitate pe care Muzeul Satului il ilustra ca muzeu sociologic a fost unul dintre factorii care au contat in alegerea, in 1939, a Romaniei si respectiv a Bucurestiului, ca loc de organizare a celui de-al XI-lea Congres International de Sociologie.

 

 

Intre 1940 si 1948, muzeul a fost inchis vizitatorilor deoarece in casele existente au fost gazduite familii de refugiati basarabeni si bucovineni. Dupa redeschiderea sa, spatiul de expunere s-a marit ajungand la 6,9 hectare, iar numarul complexelor de arhitectura populara a ajuns la 62. In anul 1978, Muzeul Satului a fuzionat cu Muzeul de Arta Populara sub titulatura de Muzeul Satului si de Arta Populara, functionand cu aceasta denumire pana in 1990, cand si-a recapatat individualitatea.

 

Prin expozitia sa de arhitectura si tehnica populara, prin inventarul specific de obiecte etnografice, precum si prin noua conceptie muzeografica de organizare, muzeul reuseste sa prezinte publicului, intr-un mod mai sistematic decat in trecut, imaginea unui sat - sinteza a Romaniei, in originalitatea, reprezentativitatea, unitatea si diversitatea sa.

 

Totodata, respectarea si aplicarea cu consecventa a principiului unitatii in diversitate, a permis sa fie surprinse si diferentierile de ordin etnic precum si interferentele dintre cultura populara romaneasca si a altor nationalitati din Romania, in muzeu fiind transferate o gospodarie de secui din Bancu, judetul Harghita, si o alta de rusi-lipoveni din Jurilovca, judetul Tulcea.

 

 

Datorita campaniilor de cercetare si achizitii, patrimoniul muzeului a crescut, ajungand sa cuprinda 123 de complexe distincte ce totalizeaza 363 de monumente. In toamna anului 2002, a fost pusa in functiune o cladire moderna, multifunctionala care adaposteste colectiile de patrimoniu mobil, biblioteca, fondurile documentare si laboratoarele de conservare-restaurare.

 

Intre monumentele recent transferate in muzeu, respectiv la inceputul anului 2003, se afla biserica din Timiseni (judetul Gorj), monument de o deosebita valoare pentru arhitectura rurala religioasa veche (1773) si pentru arta executiei picturii. O alta achizitie, ce merita mentionata, este din anul 2010, o gospodarie cu ocol intarit specifica hutulilor din Bucovina.

 

Pe langa patrimoniul din expozitia in aer liber si din colectii muzeul detine si un bogat fond documentar alcatuit din colectii de manuscrise, studii, schite, desene, planse, filme alb-negru si color, fotografii ce provin din cercetarile pe teren ale echipelor de monografisti care au contribuit la fondarea muzeului cat si din investigatiile ulterioare.

 

Din pacate, istoria recenta a muzeului a inregistrat si doua evenimente dramatice: incendiile din septembrie 1997 (sectorul Transilvania) si 20 februarie 2002 (sectorul Moldova si Dobrogea) care au afectat o serie de monumente si obiectele de inventar aferente.

 

 

Din anul 2001, Muzeul Satului face parte din reteaua muzeelor cuprinse in programul Primavara muzeelor, initiat de Directia Muzeelor Frantei, ce incurajeaza contactele si schimburile intre muzeele europene afiliate retelei ca si realizare de actiuni culturale (expozitii, conferinte, festivaluri etc) pe o tema comuna.

 

Ca recunoastere a prestigiului sau, pe plan international, Muzeul National al Satului ''Dimitrie Gusti'' este membru al unor organisme si asociatii internationale, intre care Asociatia Europeana a Muzeelor in Aer Liber.

 

 

Prezenta specialistilor straini la colocviile cu caracter international organizate de Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", sub genericul "Satul european azi", la sesiunile Asociatiei Muzeelor in Aer Liber, cat si participarea cercetatorilor si muzeografilor institutiei la manifestarile stiintifice realizate de institutiile de profil din alte tari, sunt dovada acestor relatii, atat de profitabile pentru toti cei implicati.

 

In acelasi timp, specialistii romani colaboreaza cu partenerii europeni (Misiunea Patrimoniului Etnologic din Ministerul Culturii din Franta, Muzeul National de Arte si Traditii Populare din Paris, Ecomuzeul Grandes Landes din Sabres - Franta, Muzeul Szolnok din Ungaria etc.), inclusiv intr-o serie de parteneriate promovate de Consiliul Europei, in diferite proiecte de cercetare si de valorificare a patrimoniului material si imaterial al culturii populare.

 

In 2010, Muzeul National al Satului l-a omagiat pe intemeietorul sau, Dimitrie Gusti (1880-1955), in perioada 17 - 23 mai, printr-o serie de evenimente culturale dedicate marelui om de cultura, comemorat la 130 de ani de la nastere si 55 de ani de la disparitia sa.

 

 

Programele de pedagogie muzeala si toate activitatile cu publicul certifica implinirea si exercitarea vocatiei Muzeului National al Satului ''Dimitrie Gusti'' de "museum vivum", de muzeu ce valorifica intr-o maniera dinamica tot ceea ce este autentic si reprezentativ in cultura noastra populara.

 

Intrate in traditia muzeului, Targul mesterilor populari, Tabara de creatie "Vara pe ulita", Festivalul obiceiurilor de iarna "Florile dalbe", Zilele zonelor etnografice, Zilele Culturii diferitelor popoare, sustinute de Ambasadele tarilor respective atrag un numar mare de vizitatori si contribuie, cu fiecare an, la cresterea publicului Muzeului National al Satului.

 

Printr-o diversitate de publicatii, difuzate prin libraria muzeului: ghiduri, pliante, albume, carti postale, diapozitive, CD-uri, casete video si audio etc., publicul este invitat sa descopere muzeul si valorile sale si, implicit, pe cele ale creatiei populare, sa le cunoasca si sa le pretuiasca. Obiectele de arta populara, creatii ale mesterilor contemporani, puse la dispozitia vizitatorilor prin magazinul muzeului, au nu numai semnificatia de obiecte-amintiri, ci si rolul de a contribui la educarea publicului pe linia bunului gust.

 

500.000 de vizitatori anual

 

La cea de a 81-a aniversare a Muzeului Satului, directorul institutiei, Paula Popoiu, a declarat ca statistica este mult prea rece ca sa vorbeasca despre o institutie a oamenilor si a comunitatii. Ea si-a inceput discursul cu umor, spunand ca are emotii "de 81 de ani".

 

La evenimentul oficial au participat artisti, directori de muzee si membri ai corpului diplomatic. "Sunteti alaturi de noi nu pentru a indeplini un protocol, ci pentru ca iubiti aceasta institutie", s-a adresat ea diplomatilor, la Muzeul Satului. "Dincolo de politica, vorbesc despre prieteni", a subliniat ea.

 

 

In timpul discursului Paulei Popoiu, pe ecranul alaturat ei era proiectat un discurs oficial in limba engleza. Ea a subliniat ca a preferat, insa, sa fie spontana la momentul de gala. "In momentul acesta eu nu ma simt intr-o postura de oficial, (...) ci de om care se afla intr-o familie", a afirmat Paula Popoiu. Ea a vorbit despre importanta pe care Muzeul Satului o are in Bucuresti.

 

"Istoria Muzeului Satului este o istorie cunoscuta, cu multe zile frumoase, dar si cu momente de dificultate. Este o istorie care as spune ca as dori sa se continue pentru inca 100 de ani de acum incolo.Cert este ca aceasta institutie a devenit un loc emblematic pentru Romania", a spus ea, remarcand ca un recent reportaj CNN a mentionat Muzeul Satului intre cele "9 motive pentru a vizita Bucurestiul". "Statistica este mult prea rece ca sa vorbeasca despre o institutie care se implica si o institutie care este a oamenilor si a comunitatii", a subliniat ea.

 

Totusi, directoarea Muzeului Satului a mentionat ca institutia pe care o conduce are peste 500.000 de vizitatori anual, 60.000 de obiecte in colectie si 360 de constructii pe 15 hectare. "Cifrele reci nu spun mare lucru. Muzeul Satului pentru mine cel mai bine se oglindeste in cuvintele si ochii copiilor care sunt in muzeu aproape zilnic", a precizat ea.

 

Foto: Facebook.com


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri