• EUR 4.6400 RON
  • USD 3.9322 RON
  • POUND 5.2076 RON
Bucuresti
o

Ce spune Adrian Vasilescu despre impozitul pe gospodarii


Ce spune Adrian Vasilescu despre impozitul pe gospodarii
Adrian Vasilescu, consultant de Strategie la Banca Nationala a Romaniei, este de parere ca impozitul pe gospodarii ar putea fi o carte castigatoare daca vor exista o infrastructura moderna si un sistem de disciplina in colectarea darilor.

"S-ar putea sa fie o carte castigatoare, in primul rand, daca va exista o infrastructura moderna si un sistem de disciplina in colectarea darilor. Combinat cu introducerea sistemului pe gospodarii, Fiscul iti da tie cetatean al Romaniei, salariat, obligatia de a te duce la Fisc o data la sase luni sau o data pe an, inca nu s-au decis cum sa se faca aceasta impozitare, prin prezenta salariatului la o coada imensa, probabil, de care uneori se va lipsi sau poate ca s-ar putea sa ajungem in situatia in care colectarea nu va mai fi 100% macar de la salarii. Fiscul ar putea sa spuna pai nici acum nu e 100%, pentru ca foarte multi angajatori iau impozitul de la salariati, dar nu-l varsa la Fisc. Asta se poate rezolva usor, ca intregul impozit adunat de la salariati sa fie varsat la Fisc, dar se poate rezolva foarte greu ca toti salariatii sa se duca la timp si sa-si verse impozitul la Fisc, in conditiile in care perspectiva ar putea sa fie sumbra, cu cozi imense, cu pierdere de timp si asa mai departe", a declarat, pentru RFI, Adrian Vasilescu.

 

Acesta a precizat ca in momentul de fata singurul lucru cert legat de acest subiect este dorinta Guvernului de a schimba sistemul de impozitare si de a introduce impozitul pe gospodarii, fara insa a exista date certe in aceste sens. "Deocamdata cele mai multe informatii le avem pe surse. Nu sunt date certe. Singurul lucru cert este dorinta, cerinta Guvernului, a Fiscului, de a schimba sistemul de impozitare si de a introduce impozitul pe gospodarii. Deocamdata este foarte important sa definim ce inseamna gospodarii. Sunt cateva concepte in spatiul public si niciunul nu sta in picioare. Apare ideea gospodariei pe curte, dar o curte poate sa fie cu doua case, o casa in care stau parintii si o casa in care stau copiii. Sunt doua familii diferite, cu bilanturi diferite, cheltuieli diferite si venituri diferite. Nu sta in picioare ideea de gospodarie pe curte. S-a discutat despre gospodaria pe apartament, dar intr-un apartament poate sa fie un chirias. Chiriasul poate sa aiba propria lui gospodarie, pentru care are propriile venituri si cheltuieli si nu se poate amesteca gospodaria chiriasului cu cea a proprietarilor, iar atunci ramane o singura idee. Gospodaria inseamna un numar de persoane, 2-3-10, care calculeaza impreuna o balanta de venituri si o balanta de cheltuieli", explica reprezentantul BNR.

 

Potrivit sursei citate, datele INS referitoare la structura cheltuielilor din gospodarii arata ca gospodaria medie aduna in totalul veniturilor 60% din salarii, insa exista diferente intre numarul real de salariati din Romania." (...) In structura statisticii apare ca gospodaria medie aduna in totalul veniturilor 60% din salariu. De unde Dumnezeu vine acest 60%, pentru ca numarul de salariati cu care vehiculeaza statisticile noastre a fost de 4,5 milioane, pana de curand, iar dupa angajarile din ianuarie-februarie, martie, a urcat la 4,8 milioane. Statistica ne mai da o cifra: 6 milioane de salariati. Aceasta cifra ne-o da ori de cate ori comunica populatia activa, asta inseamna ca populatia activa din punctul de vedere al statisticii insumeaza vreo 8 milioane si ceva. Din aceste 8 milioane, 6 milioane sunt salariati si foarte multi se intreaba care e adevarul. De unde 4,8 milioane si de unde 6 milioane? Tocmai diferenta asta pune pe ganduri Fiscul, pentru ca 4,8 milioane inseamna salariati angajati, cu contract de munca, fie ca este temporar sau permanent (...). Ei sunt 4,8 milioane, dar statistica mai numara, prin ancheta integrata din gospodarii, pana la 6 milioane de salariati, considerand un salariat care timp de o saptamana a lucrat cel putin 4 ore undeva. A lucrat intr-o gospodarie vecina, a fost la carat pietre sau maturat strazi, dar toti acesti oameni care sunt in suma de deasupra celor care sunt angajati cu contract de munca, ei nu platesc impozite. Statistica stie asta, Ministerul Finantelor stie asta si se intreaba acum cum sa ii impoziteze si pe ei", a subliniat consultantul BNR.

 

Intrebat daca exista o cultura fiscala in Romania necesara pentru functionarea acestui nou sistem de impozitare, Vasilescu a afirmat ca Romania ocupa ultimul loc din aceste punct de vedere intr-o statistica a UE. "In legatura cu cultura fiscala, cultura financiara, UE ne-a pus in fata oglinda anul trecut si ne-a spus ca sunt 28 de tari in UE, noi am facut ancheta in fiecare tara cu cultura financiara, iar voi, romanii, sunteti ultimii. In fata voastra sunt bulgarii cu 10 puncte procentuale mai mult. Faceti ceva sa iesiti din capcana asta pentru ca nu e dreapta aceasta clasificare, pentru ca nu corespunde cu inteligenta romanilor, dar este reala, iar atunci o sa vedem ca sunt multe de facut", a mentionat Vasilescu.

 

Consultantul BNR a mai afirmat ca in ceea ce priveste deducerile acestea ar trebui sa inceapa, asa cum se face la ora asta in foarte multe tari, cu reducerea impozitului pe cheltuieli pentru anumite situatii de pregatire profesionala. "Ma uit in librariile din Romania. De la inceputul crizei si pana acum au fost traduse si sunt in librarii cam toate marile carti in care s-au scris pe glob, in special cele americane. Din pacate, desi tirajele sunt foarte mici, dar cele mai multe sunt de la inceputul crizei si astazi in librarii, si asta deoarece cartile sunt foarte scumpe si nimeni nu deduce cheltuielile pe carti. Profesorii de economie de la toate nivelurile, de la scoala generala, ca acum se face economie si la scoala generala, licee, cursuri de antreprenoriat, profesorii de economie ar trebui sa poata sa isi deduca cheltuielile cu cartile si multe altele. E foarte complicat sistemul si nu stiu daca infrastructura noastra financiara este pregatita pentru o revolutie fiscala (...) O asemenea revolutie este necesara, dar in primul rand cred ca o infrastructura moderna ar rezolva lucrurile, altfel ne vom incurca si mai tare", sustine Vasilescu.

 

In ceea ce priveste proiectul Legii salarizarii unitare, Adrian Vasilescu considera ca in primul rand ar trebui vazut daca vor fi bani pentru a fi platite salariile marite "care sunt spectaculoase", mai ales pentru anumite categorii cum sunt medicii si profesorii. "Deocamdata sunt doua intrebari esentiale. Prima, daca aceste mariri de salarii, care sunt spectaculoase, mai ales pentru cateva categorii, medici, profesori, daca vor fi bani pentru a fi platite aceste salarii. Asta este prima intrebare importanta (...). Eu cred ca intrebarea corecta este daca noi, in Romania, ne permitem sa nu marim salariile, iar atunci singura solutie este sa fie apasate mai multe pedale, nu una singura, ca daca marim salariile nu rezolvam nici problema stimularii muncii in tara si nu vom rezolva nici problema care ne doare acum foarte mult, cum sa aducem in tara o parte din forta de munca, care la ora actuala face valoare adaugata pentru alte tari", a mai spus Vasilescu.

 

Intrebat daca in aceste conditii nu va fi pus in pericol deficitul bugetar, Vasilescu a raspuns : "Nu va fi in pericol deficitul, daca se vor apasa mai multe pedale si in primul rand pedala productivitatii". "Sunt idei care nu stau in picioare. (...) PIB-ul este o notiune foarte complicata, valoarea adaugata care intra in PIB se produce si concomitent se consuma. Important este ca deasupra acestei valori adaugate va trebui sa mai avem ceva, sa avem productivitatea muncii mai mare si sa avem un nou stil de munca pe piata muncii, sa facem o noua piata a muncii, sa restructuram din temelii piata muncii din Romania. Asa vor face guvernantii bani pentru salarii mai mari. Altfel se duce in deficit", a adaugat consultantul de Strategie la Banca Nationala a Romaniei.

 

Cota unica de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ar putea fi inlocuita cu un impozit de 10% pe venitul global al gospodariilor, venitul impozabil urmand sa fie stabilit dupa ce din suma totala castigata de membrii unei gospodarii vor fi scazute o serie de cheltuieli si acordate anumite deduceri, conform proiectului Codului Economic, aflat in curs de elaborare. Fiecare gospodarie va beneficia de un punctaj acordat in functie de numarul membrilor de familie si de un plafon neimpozabil.

 

Venitul anual global impozabil se stabileste dupa scaderea, din venitul anual, al acestui plafon neimpozabil. Conform formulei de calcul din proiect, stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodariei se calculeaza ca produs intre punctajul acordat gospodariei, 1.000 de lei si 12 luni ( Pn = P x 1.000 lei x 12 luni). Punctajul alocat gospodariei este egal cu numarul membrilor gospodariei plus un punct (P = numar de puncte +1).

 

Astfel, de exemplu, in cazul unei gospodarii cu o singura persoana, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an. Contributia de sanatate platita, prima de asigurare obligatorie pentru casa si masina sau programele educationale pentru copii precum before si after school sau gradinite particulare, dar si abonamente la sala fitness, gimnastica, dans, alte activitati sportive, biletele la teatru si film urmeaza sa fie deduse la calculul venitului impozabil.


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri