• EUR 4.6546 RON
  • USD 3.9306 RON
  • POUND 5.2287 RON
Bucuresti
o

De ce avem nevoie de Legea vaccinarii


De ce avem nevoie de Legea vaccinarii
Colegiul Medicilor din Romania considera ca o Lege a vaccinarii este foarte necesara in prezent. O atributie exclusiva a CMR este educatia medicala continua in vederea ridicarii gradului de competenta profesionala a membrilor sai.

"Legea trebuie sa ofere solutii cat mai bune dar si realiste la numeroasele si diversele probleme cu care ne confruntam privind vaccinarea populatiei infantile. Normele legislative trebuie sa stabileasca un echilibru intre protectia colectiva fata de bolile transmisibile si libertatile individuale, sa consemneze rolul medicilor in activitatile de promovare a vaccinarii si de realizare a acesteia dar si sa responsabilizeze parintii in a asigura prin vaccinare o stare buna de sanatate pentru copiii lor. In proiectul Legii vaccinarii, elaborat de Ministerul Sanatatii, proiect supus dezbaterii publice si ulterior dezbaterii parlamentare, sunt prevazute responsabilitati si obligatii, inclusiv pentru CMR (art.19). In acest context, CMR va face, prin comisiile sale de specialitate, o analiza a prezentei propuneri legislative elaborate de Ministerul Sanatatii si, daca este cazul, va inainta propuneri pentru imbunatatirea acesteia", declara reprezentantii CMR.

 

CMR considera ca vaccinarea copiilor reprezinta una dintre prioritatile asistentei sanitare din tara noastra, fiind un element esential in asigurarea sanatatii individuale si colective, in preintampinarea aparitiei si dezvoltarii unor epidemii, precum epidemia de rujeola care evolueaza in prezent.

 

 

De la debutul epidemiei au fost inregistrate 21 de decese la bolnavi cu rujeola nevaccinati, in timp ce, in perioada 2010-2015, au fost patru decese. Epidemia de rujeola care dureaza din septembrie 2016 este consecinta scaderii succesive a ratei vaccinarii de la 94 la suta (doza I) si 93 la suta (doza II) in 2001, la 86 la suta - doza I, respectiv 67 la suta - doza II in 2015. Pana in 14 aprilie 2017 s-au inregistrat 4.793 de cazuri si 21 de decese, boala afectand 38 de judete.

 

"O acoperire vaccinala optima si constanta va duce, in timp, la eradicarea a numeroase boli infectioase transmisibile. In momentul in care Legea vaccinarii va fi functionala, institutii ale statului vor contribui la aplicarea ei in practica. Insa rolul principal il vor avea medicii practicieni si, in primul rand, medicii de familie in educarea populatiei in favoarea vaccinarii si realizarea acesteia", sustin specialistii.

 

Reusita va depinde de o buna colaborare a trei factori: medicii practicieni (motivati si responsabili), Ministerul Sanatatii si institutiile sale teritoriale (cu indeplinirea la timp si in totalitate a obligatiilor ce le revin) si populatia (care trebuie sa fie informata bine si corect privind vaccinarea).

 

O atributie exclusiva a Colegiului Medicilor, conform Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, al. 2), lit. d) este initierea si promovarea de forme de educatie medicala continua in vederea ridicarii gradului de competenta profesionala a membrilor sai. Aceasta a fost pusa in aplicare prin Decizia nr. 1 din 2013 a Consiliului National al CMR.

 

Managementul activitatilor de EMC este realizat de Colegiul Medicilor din Romania prin Programul national de educatie medicala continua, in conformitate cu procedurile prevazute in prezenta decizie, cu directivele si recomandarile Uniunii Europene (UE) sau cu intelegerile si recunoasterile mutuale ale creditelor, stabilite cu Uniunea Europeana a Medicilor Specialisti/Consiliul European de Acreditare a Educatiei Medicale Continue (UEMS/EACCME), precum si cu alte autoritati ori organisme profesionale medicale europene si nationale implicate, prin natura functionarii lor, in activitatile de educatie sau dezvoltare profesionala continua a medicilor", se arata intr-un comunicat al CMR.

 

 

CMR reaminteste ca, potrivit Codului de deontologie medicala, sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitarii profesiei de medic folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate stiintific sau neacceptate de comunitatea medicala, cu risc pentru pacient, precum si respingerea publica, cu exceptia dezbaterilor din comunitatea medicala, a unor mijloace de diagnostic, tratament si profilaxie recunoscute de comunitatea stiintifica academica medicala dar si recomandarea publica a unor tratamente nefundamentate stiintific.

 

De asemenea, conform articolului 23 din acelasi cod, constituie o atingere grava adusa caracterului independent al profesiei medicale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege si cu anuntarea prealabila a organelor profesiei, asocierea sau colaborarea, sub orice forma si in orice modalitate, directa ori indirecta, dintre un medic si o persoana care produce sau distribuie medicamente precum si reclama, in orice mod, la medicamente, suplimente alimentare, aparatura medicala sau alte produse de uz medical.

 

Bolile infectioase, un mare pericol

 

Parcursul istoric al omenirii a fost marcat, din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre, de numeroase boli infectioase. Ele au modelat istoria atat la nivel de colectivitate cat si individual. Raspandirea bolilor infectioase si aparitia epidemiilor a fost favorizata de constituirea aglomerarilor urbane, intensificarea calatoriilor, lipsa de imunitate a populatiei fata de aceste boli. Istoria ofera nenumarate exemple cand populatii intregi au fost decimate de bolile infectioase. Se considera ca bolile infectioase au cauzat mai multe decese, in decursul timpului, decat razboaiele sau dezastrele naturale. In anul 430 I.Hr. febra tifoida ucide o treime din locuitorii Atenei, inclusiv pe marele Pericle.

 

In epidemia de pesta din Constatinopol din anul 588 e.n. mureau zilnic in oras, conform istoricului Procopin de Cezareea, 10.000 de oameni. Este doar o prefigurare a marii epidemii de pesta din secolul 14 care, pornita din Asia, ucide intre 1346 si 1352 aproape 50% din populatia Europei.

 

Odata cu descoperirea “Lumii Noi” de catre Cristofor Columb in anul 1492, soldatii spanioli aduc aici boli infectioase inexistente pe continentul american, precum rujeola, variola, gripa, etc. Lipsa de imunitate a populatiei indigene fata de aceste boli a avut urmari dezastruoase. Epidemiile cauzate de ele au determinat, in decurs de un secol, reducerea populatiei autohtone de la 100 milioane la 5-10 milioane.

 

In acelasi timp, in Europa, copiii plateau cel mai greu tribut bolilor infectioase. Adultii trecusera prin ele in copilarie, iar cei care supravietuisera erau acum imuni. In 1750 jumatate din copii mureau inainte de a atinge varsta de 10 ani, majoritatea prin boli infectioase. In secolul 18, in Europa, 8 locuitori din 10 faceau variola iar din 10 bolnavi, unul deceda.

 

 

Epidemia de “gripa spaniola” de la sfarsitul primului razboi mondial a ucis, dupa estimari recente, 100 milioane de persoane (majoritatea tineri).

 

In lipsa vaccinarii populatiei, aceste situatii se pot repeta oricand in viitor si la o scara mult mai mare tinand cont de numarul mare de locuitori ai planetei, marile aglomerari urbane, intensitatea si rapiditatea deplasarilor umane.

 

La aceasta trebuie adaugat faptul ca cele mai mari epidemii sunt produse de agenti infectiosi virali, fata de care in prezent, in cele mai multe cazuri, nu exista tratament etiologic.

 

Anul 1796 este un an de referinta in profilaxia bolilor infectioase, transmisibile, in reducerea morbiditatii si mortalitatii prin aceste boli. Este anul in care Edward Jenner introduce in practica medicala curenta vaccinarea antivariolica. Vor mai trece insa peste 100 de ani pana cand noi modalitati de vaccinare si noi vaccinuri vor aparea: 1925 anatoxina tetanica, 1953 vaccinul antipoliomielita, 1963 antirujeola,1967 anti oreion, 1969 anti rubeola, 1973 antivaricela, 1988 anti hepatita B, etc. De la aparitia acestor vaccinuri si pana in prezent au fost vaccinate miliarde de persoane in intreaga lume iar rezultatele sunt evidente.

 

In 1990 se inregistrau in lume peste 580.000 de decese prin tetanos neonatal. Prin cresterea acoperirii vaccinale numarul s-a redus la 49.000 in 2013. Intre 1995 si 2010 incidenta varicelei s-a redus in SUA, prin vaccinare, cu 95%, ceea ce inseamna 3,5 milioane cazuri evitate.

 

A existat speranta ca bolile infectioase transmisibile, care au ca rezervor si sursa de infectie omul, sa fie eradicate prin vaccinare. Pana in prezent acest lucru s-a reusit pentru variola (eradicata in 1977). Eradicarea variolei a permis ca generatiile nascute ulterior sa nu mai fie vaccinate, nemaiexistand surse de infectie in randul populatiei. Acest model se poate aplica si altor boli infectioase specific umane (rujeola, rubeola, varicela, oreionul, poliomielita, etc.). Chiar daca nu s-a reusit pana in prezent eradicarea lor, prin vaccinare s-a redus mult numarul de imbolnaviri si decese.

 

Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca, in prezent, vaccinarea permite, pe plan mondial, evitarea in ficare an a 2-3 milioane decese, iar daca acoperirea vaccinala ar fi optima, prevenirea altor 1,5 milioane decese. Din pacate astazi asistam atat in Romania cat si in multe alte tari la o reducere constanta si progresiva a ratei vaccinarilor. Cauzele sunt multiple, de la subinformarea populatiei privind importanta vaccinarii sau suprainformarea privind reactiile adverse cu exagerarea acestora, pana la lipsa asigurarii vaccinurilor necesare unei bune preventii.

 

Astazi, din cauza exploziei informationale, deseori negative, metodele clasice de promovare a vaccinarii nu mai sunt suficiente si eficiente. Este nevoie de echipe interdisciplinare formate din medici, psihologi, sociologi care sa identifice cauzele atitudinii negative a populatiei fata de vaccinare si sa ofere solutii.

 

Foto: Pixabay.com


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri