• EUR 4.5656 RON
  • USD 3.8936 RON
  • POUND 5.1158 RON
Bucuresti
o

IICCMER organizează o nouă campanie de investigații arheologice în localitatea Periprava


IICCMER organizează o nouă campanie de investigații arheologice în localitatea Periprava
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în perioada 17-27 iulie 2017 a patra campanie de investigații arheologice în localitatea Periprava, com. C. A. Rosetti, jud. Tulcea. Acțiunea are drept obiectiv căutarea, descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului.

În cursul anilor 2013, 2015 și 2016, IICCMER a organizat și desfășurat trei campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir din Periprava. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați un mare număr de deținuți politici decedați în colonia de muncă ce a funcționat în apropierea localității. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deținuților a fost stabilită pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafața solului nu există niciun fel de semne care să indice prezența mormintelor.

 

 

La începutul anilor ’50 Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830). Scopul oficial al înființării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localitățile Periprava și Sfiștofca, pentru a proteja de inundații terenurile care urmau să fie defrișate de stuf și apoi desțelenite în vederea utilizării lor ca suprafețe agricole. De asemenea, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduși inclusiv mii de deținuții politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate grațierile colective. Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim cu valențe de exterminare. Condițiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă au dus la decesul a cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun.

 

 

Conform informațiilor documentare precum și a numeroaselor mărturii provenite de la foști deținuți politici, care au fost internați pentru anumite perioade de timp în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidente survenite în condiții de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior. Unii dintre deținuți au fost împușcați în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile specifice existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei.

 

Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanți, șefi de secții, personal sanitar și administrativ și până la simpli gardieni, care în virtutea funcțiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenție, care avea ca principal scop distrugerea rezistenței fizice și morale a deținuților, iar în cazul celor ale căror resurse de viață se epuizau, decesul.

 

Există, de asemenea, vinovăția indiscutabilă a înalților responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în ultimă instanță, a liderilor de partid și de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică. În campaniile anterioare de săpături arheologice au fost descoperite și cercetate 20 de morminte.

 

 

Toate osemintele defuncților au fost extrase și recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul Național de Medicină Legală din București, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Informațiile obținute vor completa o bază națională de date, care va cuprinde treptat toate informațiile de acest tip ce se vor obține de la victimele care vor mai fi descoperite și deshumate pe teritoriul național și a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode. Scopul acestui demers este ca prin verificarea și compararea bazei de date cu ADN-ului obținut de la rudele și urmașii în viață ai victimelor, să se poată stabili identitatea osemintelor recuperate.

 

În cursul campaniei de investigații arheologice din acest an se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, în zona unde se cunoaște că au fost înhumați deținuții, prin deschiderea și decopertarea unor noi suprafețe arheologice care să conducă la descoperirea și cercetarea altor morminte.

 

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud și Muzeul de Istorie din Turda).

 

Investigațiile se vor desfășura în prezența reprezentanților Parchetului Militar, care a fost sesizat de IICCMER în privința persoanelor decedate în lagărul de la Periprava și a locului unde acestea au fost înhumate, pe acest caz fiind deschis în anul 2015 un dosar de cercetare penală. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea. Acțiunea se desfășoară în colaborare cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Prefectura județului Tulcea, Rezervația Biosferei Delta Dunării și Primăria comunei C. A. Rosetti.


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri