• EUR 4.6573 RON
  • USD 3.8067 RON
  • POUND 5.2524 RON
Bucuresti
o
 

Zece motive pentru care TREBUIE să se renunțe la transferul contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului


Zece motive pentru care TREBUIE să se renunțe la transferul contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului
BNS,una dintre cele mai puternice organizații sindicale din România, atrage atenția actualei puteri că își rezervă dreptul de a urma toate căile legale pentru contestarea măsurilor care vizează transferul contribuțiilor sociale integral în sarcina salariatului și desființarea celor patru fonduri speciale. Acțiunile legale ale organizației vor avea loc atât pe plan intern, cât și internațional.

Liderii Blocului Național Sindical fac un nou apel către Guvernul României să renunțe la implementarea acestor măsuri care vor periclita grav veniturile lucrătorilor din țara noastră.Mai mult, sindicaliștii au identificat zece motive care susțin o astfel de decizie.

 

Ne arătăm deplina disponibilitate pentru a identifica un set de măsuri alternative pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de securitate socială.NU ne asumăm însă obiectivul Guvernului vizat prin această măsură, respectiv cel de reducere a costului cu forța de muncă în favoarea angajatorilor.În cazul în care Guvernul nu-și va revizui decizia de implementare a celor 2 măsuri (transferul contribuțiilor sociale integral în sarcina salariatului și desființarea celor 4 fonduri speciale) Biroul Executiv BNS a decis acțiunile ce vor fi întreprinse de confederație în perioada următoare. Astfel,în data de 23 octombrie 2017 vor fi organizate pichete de protest în toate orașele reședință de județ. De asemenea, în intervalul 30.10 – 10.11.2017 vor fi organizate cel puțin 10 manifestații de stradă la nivel local.În funcție de reacția Guvernului României se are în vedere organizarea unui miting de amploare la București. În cazul în care Guvernul României, ignorând solicitarile și protestele nostre, va emite ordonanțe prin care să aducă modificări atât Codului Fiscal, cât și legislației în domeniul securității sociale, Biroul Executiv BNS a decis urmarea tuturor căilor legale pentru contestarea acestora, atât pe plan intern cât și internațional”, susțin liderii BNS.

 

Redăm mai jos cele zece motive care susțin renunțarea la la transferul contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului:

 

1. Guvernul a renunțat deja la măsuri din Programul de Guvernare cu impact semnificativ asupra arhitecturii modelului de dezvoltare vizat prin program:

 

Cu fața spre mediul de afaceri, Guvernul optează să nu aplice măsuri din propriul program de guvernare ce ar putea avea impact pozitiv asupra bugetului public dar negativ asupra mediului de afaceri:

  •  A renunțat la impozitul pe cifra de afaceri,
  •  A renunțat la taxa de solidaritate,
  •  Acum renunță la split TVA.
  •  A renunțat la creșterea salariului minim la 2.000 lei pentru cei cu studii medii și 2.300 lei pentru cei cu studii superioare de la 1 ianuarie 2018.

 

Pentru angajați, Guvernul a ales să renunțe la facilități și totodată să lase întreaga povară a finanțării sistemului de securitate socială pe umerii salariaților:

  •  A anunțat că renunță la scutirea de impozit a veniturilor sub 2.000 de lei,
  •  A anunțat că renunță la pachetul de deduceri fiscale prevăzute în program,
  •  A anunțat desființarea unor fonduri speciale și astfel expunerea salariaților unor categorii de riscuri precum îmbolnăviri, pierderea locului de muncă sau insolvența angajatorul, riscuri care azi sunt acoperite de sistemul de securitate socială,
  •  A anunțat transferul responsabilității finanțării sistemului de pensii și a celui de sănătate integral în sarcina angajatului.

 

Obiectivul real al transferului contribuțiilor - reducerea costului cu forța de muncă.

Extras din Programul de Guvernare 2017 – 2020 - ”Tot pentru încurajarea mediului de afaceri, propunem reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% și a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 €, cât sunt în prezent pentru plata a 100 € net, la 161 €.

 

Cine va plăti pentru această facilitate acordată angajatorilor?

 

Amortizarea acestei măsuri, din punct de vedere bugetar, va dura mai bine de un an de zile, iar responsabili pentru acoperirea acestui deficit sunt, așa cum prevede programul de guvernare, actualii și viitorii salariați.

 

Extras din Programul de Guvernare 2017 – 2020: - ”Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an și jumătate, în special ca urmare a creșterii numărului de salariați.”

 

2.Obiectivul asumat prin program, respectiv reducerea costului cu forța de muncă, nu este convergent cu declarațiile publice ale reprezentanților Guvernului.

 

Guvernul dorește ca angajatul să-și asume integral finanțarea sistemului de securitate socială, atât cât a mai rămas din el, scopul fiind reducerea costului cu forța de mună. Conform prevederilor programului de Guvernare, pentru 100 euro - salariul net, Guvernul dorește reducerea costului angajatorului cu forța de muncă de la 175 euro, cat este astăzi, la 161 euro.

 

 

 

Transpuse în calcul prevederile programului de Guvernare arată astfel:

 

Așa cum se poate observa, pentru un salariu net actual de 100 euro, în condițiile:

  •  transferului contribuțiilor sociale integral în sarcina salariaților,
  •  stabilirii nivelului contribuțiilor sociale la 35%,
  •  reducerii impozitului pe venit la 10%, bugetul de stat pierde 8 euro și salariatul pierde 6 euro.

 

Obiectivul de reducere a costului cu forța de muncă este validat chiar de decizia Guvernului de a stabili salariul minim la 1.850 lei și nu la 2.000 lei așa cum era prevăzut în programul de Guvernare.

 

În condițiile păstrării actualului sistem de fiscalitate pe forța de muncă, pentru un salariu minim brut de 1.550 lei, cheltuiala de personal este 1.903 lei. Ca urmare, dacă avem în vedere declarațiile publice ale Ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa sau cele ale președintelui PSD, Liviu Dragnea, atunci la 1 ianuarie salariul minim ar trebui să fie 1.900 lei.

 

Declarație de presă din 20.09.2017, Ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa:„Vreau să fac menţiunea foarte clară că nu îi va creşte costul cu forţa de muncă absolut deloc. Deci pentru toţi angajatorii, atât din sectorul privat, cât şi din cel de stat, sarcina fiscală, practic costul pe care el îl are cu un angajat în relaţia cu statul, va fi exact aceeaşi. ”

 

Primul Ministru, Mihai Tudose, după o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri preciza că angajatorii sunt fericiți cu această măsură, în mod cert are dreptate, Guvernul dă astfel angajatorior un instrument de atenuare a impactului generat de creșterea salariului minim.

 

Declarație de presă, 09.10.2017, Primul Ministru, Mihai Tudose: - " În mediul privat în niciun caz nu vor scădea, acolo pot să crească, am vorbit cu angajatorii, am vorbit cu patronatele, chiar sunt fericiţi că în aceeaşi anvelopă salarială, la aceleaşi cheltuieli cu personalul pot creşte lefurile.”

 

Model comparat – evaluarea impactului a 2 soluții alternative:

  •  salariul minim de 1.550, așa cum s-a angajat PSD în campanie electorală, cu menținerea actualului sistem de fiscalitate pe forța de muncă (stânga),
  •  salariul minim 1.850, așa cum anunță Guvernul în acest moment, cu transferul contribuțiilor integral în sarcina salariaților și reducerea impozitului pe venit la 10% (dreapta).

 

3. Transferul responsabilitatății finanțării sistemului de securitate socială integral în sarcina salariatului, precum și renunțarea la un set de drepturi aferente unor riscuri asigurate, vor accentua expunerea la sărăcie și excluziune socială în cazul salariaților.

 

În 2016 față de 2015 rata riscului de sărăcie și excluziune socială pentru salariații din România a crescut cu aprox 12,3%, este cea mai mare creștere înregistrată la nivel europan, România fiind astfel unul din puținele state europene cu un astfel de trend.

 

Inegalitatea veniturilor pentru cei sub 65 ani este în continuare extrem de ridicată, a doua după Bulgaria și sensibil mai ridicată față de cea înregistrată în cazul celor de peste 65 de ani. România consolidează din păcate un model de dezvoltare centrat pe salarii mici, cu excepția Greciei, România continuă să aibă cea mai mică pondere a cheltuielilor cu forța de muncă în PIB.

 

Transferul contribuțiilor sociale în sarcina salariaților și desființarea unor mecanisme de protecție a salariaților din păcate va adânci aceste probleme.

 

4. Finanțarea unui sistem de securitate socială exclusiv cu contribuții din partea angajaților este nemaiîntâlnită în comunitatea internațională și reprezintă o încălcare clară a principiilor responsabilității și echității comune, esențiale pentru justiția socială și economia durabilă

 

5. O astfel de măsură aruncă toate riscurile demografice și de sustenabilitate ale sistemului public de pensii și celui public de sănătate către salariati.

Spre exemplu, în acest moment contribuțiile angajaților și angajatorilor asigură aprox 80% din veniturile fondului unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile în care salariații reprezintă doar 30% din beneficiarii sistemului de asigurări de sănătate.

 

6. Transferul către angajat inclusiv a contribuției de asigurări sociale suplimentare pentru condițiile de muncă deosebite dar și speciale reprezintă o soluție inechitabilă, penalizând angajatul pentru condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea.

 

7. Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar.

 

8. Transferul responsabilității colectării de la stat la angajat, făcând angajatul responsabil pentru efectuarea plății de către angajator a contribuțiilor sociale reținute, este din punctul nostru de vedere una eronată.

În fapt se mută problema colectării de la ANAF către angajat, transformând relația actuală – ANAF- angajator, într-o relație angajator – angajat. Raportul de forțe este unul net în favoarea angajatorului, singura armă a angajatului este demisia, dar asta nu-l ajută cu nimic dacă are nevoie de asistență medicală sau trebuie să se pensioneze.

 

9. Rămân fără finanțare: asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații.

Această decizie contribuie la precarizarea situației lucrătorilor români în spațiul european și este o discriminare la nivel de drepturi, prin dispariția principiului contributivității în cazul celor 4 componente mai sus menționate.

 

10. Schimbările preconizate contravin în mod evident spiritului, textului și jurisprudenței specifice unor importante instrumente europene sau internaționale ratificate de România.


Comentarii

Inscrie-te in newsletter pentru a primi cele mai noi stiri